Jin îl privea scârbit pe bărbatul din fața sa , care în urmă cu câteva minute a încercat să-l atingă într-un mod sexual. Bărbatul, în schimb, rânjea cu toți mușchii faciali...Acel ranjit de om bogătaș, care crede că totul i se cuvine ... Dinții ireal de albi erau desprinși de pe covorul roșu. Doar un om înstărit și-ar permite să facă în fiecare luna acel tratament. Un intrus era strecurat printre ei. Cel mai probabil era un dinte fals. Mirosul de alcool era simțibil încă de la patru metrii depărtare de el. Acesta își strecurase mâna într-unul dintre buzunare, scoțându-și portofelul împreună cu telefonul.
Îl deschise în fața lui Jin, intenția lui fiind aceea de-al amăgi pe brunet cu teancul de woni, însă acesta nu știa că Jin nu era genul ăsta de om. Banii nu erau superiori pentru el. Nu ar accepta niciodată să-și vândă corpul pentru a face niște bani care s-ar evapora în mai puțin de o săptămână.
Toți cei care lucrau aici ca stripperi fie o făceau din cauza setei nebune de bani, fie sunt obligați de Wuko, acesta fiind și-n cazul lui Jin. Dacă era dupe el n-ar fi pus niciodată piciorul într-un loc de genul. Nu era fanul hainelor scurte sau transparente. Nu-i plăcea să danseze în fața străinilor, care aruncau cu bani spre el sau încercau să-l atingă în vreun mod nu prea prietenesc, dar cel mai tare ura modul în care se comportau persoanele din acel loc.
Unii stripperi furau din portofelele clienților , iar 70℅ era a lui Wuko. Clienții se credeau superiori doar pentru că aveau bani și-i compătimesc pe cei ca Jin, spunând că stripperi fac asta pentru că sunt nebuni după bani. Adevărul era că și acei oameni erau intr-aceeași groapă.
Cei care știau că nu sunt destul de buni pentru a atrage pe cineva, mai bine plăteau pentru aventuri , iar așa se pierde umanitatea. Ajungem să credem că putem cumpăra câteva ore de iubire și dominanță, dar adevărul e fix invers, dar refuzăm să acceptăm ceea ce doare. Până la urmă orice om care nu a căzut vreodată de pe stâncă sa , mereu va alege ce e mai ușor. Cine s-ar strădui să cucerească pe cineva pentru câteva nopți, când poți cumpăra pe cineva pentru a face asta ? Dar se gândește cineva și la persoana care-și vinde trupul? Răspunsul e simplu ' nu '.
Atingerea cuiva pe umărul lat al lui Jin, l-a făcut să revină cu picioarele pe pământ și să se-ntoarcă spre acea persoană, dar când observă că e același bărbat, Jin se îndepă mai mult de el, lipindu-se de bara de fier la care dansase nu cu mult timp înainte să apară acest individ turmentat și poate chiar drogat, dar mai bine nu mai vorbim despre acesta și ne întoarcem la locul cu pricina.
- S-a întâmplat ceva, sir? ~ îi scuipă Jin cuvintele în fața, fiind scârbit de ultimul cuvânt pe care era obligat să-l folosească atunci când se adresa cuiva , în acest loc de muncă.~
Deși l-a întrebat, bărbatul continuă să se holbeze la el sau mai bine zis la coapsele sale, care erau acoperite doar de o pereche neagră de dresuri, care nu-i acoperea mai nimic. Jin îl fulgeră cu privirea, sperând să-i trimită fiori pe șira spinării.
Voi poștă câteva capitole azi, pentru că se apropie examenele și nu voi mai avea timp. ♡
