Jin era lângă Chiwon, când unul dintre oamenii lui Wuko s-a îndreptat spre ei cu o mutră nu prea prietenoasă, însă nimeni nu l-a observat până când nu l-a prins pe Jin de umăr, trăgându-l după el spre biroul proprietarului.
- Ce-am mai făcut? Nu mă atinge!... Am și eu picioare să merg, deci i-ați mâinile murdare de pe mine, gorilo! ~ strigă Jin, smucindu-se de lângă acel om și mergând în fața lui spre destinație. ~
În viața de zi cu zi, Jin nu era așa. Nici nu îndrăznea să ridice tonul la hyung-ul său. Era cel mai timid și binefăcător om pe care-l puteai întâlni intr-aceasta lume, dar la locul de muncă era rebel, comentând oricui, în afara de șeful său. Îi era frică de Wuko, pentru că știa ce-l bate capul și ce-i putea face doar mișcându-și un deget. De multe ori când nu putea ține în sine să, explida în fața lui Wuko, țipând la el, iar răsplata era pe măsură " Trei nopți în beci, fără mâncare și fără căldură. " sau dacă nu-l găsești într-o dispoziție bună, ajungeai să fii bătut până când LEȘINI, dar fără să te lovească la față sau în zonele urmărite de ei.
Jin bătuse ușor în ușa masivă de lemn de cireș a biroului, ca mai apoi să intre cu capul lăsat. Cu coada ochiului îl văzuse pe acel bărbat care încercase să-l agațe acum câteva momente și înjură în minte, când îl văzu zâmbind drăcește. Nu-i venea a crede că acel drac s-a încumetat să meargă la șeful său... Au mai fost persoane care au încercat să-l atingă, însă dacă Jin le refuza sau îi amenința cu paza, plecau. Al dracu om era cel care stătea pe canapea, privindu-l ca pe o jucărie și care nu se gândise numai la el, atunci când venise la șeful său.
- M-ați chemat, domnule? S-a întâmplat ceva?
- Asta să-mi spui tu mie, Seokjin. Acest bărbat a venit în biroul meu spunându-mi că l-ai plesnit în fața tuturor. E adevărat?
- D-da, domnule... Însă el a încercat să mă atingă, ceea ce nu pot permite.
- Unde îți e respectul? Acest domn este hyung-ul tău, deci adresează-te cum trebuie... Plus, care a fost regula zece?
- Cine dorește să ne atingă, poate.
- Vezi că știi... Acum spune-mi de ce nu aplici ceea ce ai învățat? Știi cine este acest om! Nu știi, dar încă ai curajul să-i răspunzi nerespectuos.
- Domnule... A încercat să mă cumpere... Cum am mai spus și voi mai spune "Banii îl înnebunesc pe om, iar noi nu suntem obiecte. " ~
- Jin, cred că ar trebui să-ți ceri scuze în genunchi în fața sa și să-i pupi picioarele, deoarece nu a pus pe nimeni să te bată... Domnule, puteți merge să vă găsiți pe altcineva, iar noi vom avea grijă de el, că următoarea data să nu vă mai refuze.
După ce bărbatul plecă cu nasul pe sus, Euro își îndreaptă privirea ucigătoare micul neobrazat , care ar putea ucide o persoană doar privindu-l insistent. Le face semn celor cameră, care parcă așteptau cu nerăbdare să-l lovească pe Jin... "Parcă n-ar fi prima dată... Brute însetate de durere... Vă place să mă auziți gemând de durere? Vă place să mă auziți cum implor să vă opriți? " - strigă Jin în mintea sa, în timp ce-i privi pe cei patru bărbați cum se îndreptau spre el cu pași grei și hotărâți... Doi dintre ei îl prinse de mâini, prefăcându-se că nu știu că Jin era deja sătul să se zbată în brațe acelor matahale.
- Seokjin... Cred că ai uitat cine te-a ridicat de pe străzi și te-a adus aici... Ai uitat tot binele pe care ți l-am făcut. Te-am făcut om, iar tu îmi întorci spatele mereu când ai ocazia. Regula de aur este " clientul este proprietarul nostru "... Și știi bine că nu e prima dată când se-ntâmplă asta... E a cincea oară luna asta. ~ îi strigă în fața, dându-i o palmă peste obraz, pentru a-i băga mințile în cap. ~ Eu sunt proprietarul tău, fie că-ți place, fie că nu... Te-am ajutat cu un scop, doar nu crezi că totul e gratis... Mi-e de-ajuns că nu le îndeplinești dorințele, dar să-i și lovești? Stii ce te-așteaptă? Băiați, aveți grijă de el.
Unul dintre ei își ridică pumnul, vrând să-l lovească în stomac, dar fix când mai avea câțiva centimetri o voce se face auzită.
- Lăsați-l!
✧༺♥༻✧
Hey! Sper să mai pot pune un capitol săptămână asta. ♡
~ ✊✊🏻✊🏼✊🏽✊🏾✊🏿✊🏳🌈~
#blacklivesmatter
