Împăratul Infinitului (neterminată)

Capitolul 1

Nu se simţea deloc în largul ei şi încerca din răsputeri să ascundă asta, să se arate relaxată. Psihologul începuse să îi pună prea multe întrebări personale, însă părea de-a dreptul interesat de problemele ei, dornic să o înţeleagă, şi asta îi plăcea. Nimeni, niciodată, nu o înţelesese cu adevărat. Era ciudat de liniştitor să vezi că cineva încerca, fie şi un străin. Dar asta nu făcea ca situaţia să fie mai puţin stânjenitoare.

-Prietenii tăi ştiu despre problemele tale? a întrebat-o el.

-Nu le-am spus decât câtorva prietene cu care petrec mai mult timp. Nu am putut să evit... Când cineva e mereu în preajma ta... În situaţia mea... Uneori mi se întâmplă pe neaşteptate si...

A oftat prelung, apoi a continuat:

-Într-o zi am avut un atac de panică de faţă cu ele.

-Şi ai fost obligată sa le spui.

-Da.

-Bănuiesc că au vrut să ştie mai multe.

-Adică să ştie de ce sunt aşa? a întrebat ea zâmbind. Prietenele mele au puţin... Puţin interes pentru lucruri profunde, complicate. E chiar ciudat. Pana în clasa a 8-a eram bătaia de joc a întregii clase. "Simina-cretina". Şi când am început liceul m-am împrietenit fix cu cele mai populare fete. Nu le pasă decât de haine, farduri şi băieţi.

-Deci nu ţi-au cerut prea multe explicaţii.

-Nu. Dar s-au grăbit să mă asigure că vor păstra secretul, a spus ea, prefăcându-se uşurată, cu o ironie teatrală. Reputaţia mea era în siguranţă.

-Am impresia că nu îţi iubeşti foarte mult prietenele.

-Nu iubesc totul la ele. Sunt de treabă, dar uneori sunt exagerat de superficiale.

-Mai e şi altcineva care ştie?

-Prietenul meu.

Phihologul a ridicat din sprâncene şi, dând uşor din cap, şi-a notat ceva pe clipboard.

-Bănuiesc că a aflat în aceleaşi circumstanţe.

-Da.

-Ai întreţinut relaţii sexuale cu el?

-Nu, s-a grăbit ea să răspundă. Dar ce legatură are asta?

-Doar încerc să te înţeleg.

-Dar deja vorbim despre lucruri care nu au nicio legatură cu accidentul. Nu ar trebui să mă întrebi altceva?

-Ce?

-Cum mă simt, dacă mi-e frică, dacă visez urât.

-Visezi urât?

A lasat capul in jos. Visa urât în fiecare noapte, dar asta nu avea nicio legătură cu accidentul. Se întâmpla încă de înaintea lui.

Psihologul a zâmbit.

-Ştiu că acest control este o formalitate pentru a stabili dacă ai rămas sau nu cu probleme de ordin psihologic în urma accidentului pe care l-ai suferit. Dar cred că că nu ai de ce sa îţi faci griji, Ada.

-Simina, l-a corectat ea.

Psihologul a verificat clipboard-ul.

-Îmi pare rău, aici scrie "Androne Ada".

-Androne Ada Simina. Prefer "Simina". Sau "Mina".

-Ok, Mina. Spuneam că e clar că accidentul nu te-a afectat decât din punct de vedere fizic. Dar procedura ne cere sa rămânem aici încă 30 de minute. Evident, ai multe pe suflet. De ce nu imi povestesti câte ceva despre tine?