Vindictive. [Tradusă]

Prolog.

Nu puteam sa ma duc nicaieri, am fost prinsa in capcana. Eram intinsa pe jos incatusata peste tot, iar corpul meu incepea sa tremure mai mult pe cat realizam asta.

" Uite-te la tine, inca agitandu-te cand nu esti mai mult decat incatusata.  "

Plansetele mele au fost singurele sunete care se auzeau in intunericul gol. Ochii mei erau usor inchisi,incercand sa scape din acest iad.

Asta nu poate fi real. Exista o cale de scapare..

" Nu Avery, nu exista cale de scapare. " el replica brusc, auzindu-mi gandurile. Mi-am deschis ochii,lacrimile inca invadandu-mi ochii, ca sa imi gasesc trupul stand intr-un colt intunecat ,in fata mea aflandu-se niste cizme negre, iar el s-a asezat jos in fata mea, ochii lui rosii vedeau prin suferinta mea. Un suras castigator i-a traversat fata, conturandu-i trasaturile.

Pactul a fost achitat.

" N-nu, tu trebuie sa ma lasi sa plec! " plang, lacrimile cazand de pe fata mea. " Nu ma poti tine aici pentru totdeauna! "

" Oh crede-ma ca pot,si o voi face. "replica instantaneu,apucandu-mi barbia tremuranda, si ridicandu-mi fata la nivelul lui pentru ca ochii mei sa ii intalneasca pe ai lui. Irisii lui rosii aratau flamanzi si goi acum, dandu-mi de inteles ca ma poate devora in orice secunda.

" Acesta a fost pactul,nu-i asa? " a soptit.

" Uita pactul! Nu am vorbit serios!  "
A fost prea tarziu,pentru ca odata ce faci un pact cu Diavolul,nu exista cale de intoarcere.

" Tu continui sa plangi si sa tipi," replica ,nasul lui mi-a alunecat pe gat, pe cand eu doar incepeam sa plang mai tare, realizand cat de periculoasa a devenit situatia. " Dar nimeni nu te va auzi, suntem doar eu si tu aici. Nimeni altcineva. "

El s-a dat inapoi pentru a gesticula catre lanturile care imi acopereau corpul gol.Nu stiam de ce sunt legate lanturile, pana cand am putut sa vad prin intuneric continuarea lor, dar nu pot face nimic. Doar ma uit la el,pentru a ma asigura ca nu imi va face ceva rau.

" Dar Avery, draga mea, tu te-ai bagat singura in asta. " Capul lui cret este indreptat spre mine, fiind mandru de ceea ce vede. " Nu este asta ce vroiai tu? "

Nu.
Niciodata nu am vrut asta.

 " Te rog , " incerc din nou, incercand sa imi astup plansetele pentru a vorbi corect. " Te rog, lasa-ma sa plec. Lasa-ma sa ies. "

" Te detin acum. " S-a aplecat in fata, trecand cu degetele prin parul meu si strangandu-l incat sa imi dea capul pe spate,pentru a ma uita la el. Ochii lui m-au devorat, vazand prin mine; el poate sa auda fiecare gand micut  pe care il am acum. Este adevarat, eu chiar sunt a lui acum.

" Tot ce este al tau imi apartine. Mintea ta, sufletul tau, si corpul tau sunt ale mele. "

" Iar tu nu poti face nimic pentru a schimba asta. "