Vindictive. [Tradusă]

Moartea.

Luandu-mi bun ramas de la bunica mea a fost deosebit de greu,stiind ca asta e ultima oara cand o vad. Chiar daca Harry mi-a spus s-o fac cat de repede posibil, incerc sa trag de timp.

" Voi fi plecata pentru cateva ore. " Ii spun si ma arunc in bratele ei,stranutand. Imi amintesc acum cativa ani cand aceste maini erau singura mea alinare,cand parintii erau ocupati.

"Oh, dar unde te duci? " intreaba, ridicandu-si sprancenele in interes.

Am fortat un zambet, " Ma duc sa vad un film, trebuie sa incerc sa ma mai gandesc si la altceva,stii?"

" Bine atunci. Sunt mandra ca in sfarsit ai grija de tine. Incepeam sa ma ingrijorez." Bunica pare incantata,si isi preseaza buzele de obrazul meu, crezandu-ma imediat .Mi-a spus sa am grija, si a mai spus sa stau cat vreu.

" Te iubesc. " soptesc si o imbratisez pentru ultima oara.

Ea chicoteste. "Du-te acum,nu vreau sa pierzi filmul. " Imi bate spatele,si simt ca voi plange in orice moment.

In cateva ore,sau o zi ...ma voi razbuna.

-

Eram terifiata, dar nimic nu ma mai putea opri. Cred ca atunci cand  voi termina cu asta, durerea va disparea,dar stiu ca nu se v aschimba absolut nimic. M-am simtit speriata cand Harry a aparut in camera,facandu-ma sa ma simt mai puternica.

" Vino. " Harry imi ceru din pragul usii, asteptandu-ma. " E timpul sa plecam, Avery. "

Mi-am deschis gura pentru a raspunde, dar am inchis-o imediat,stiu ca voi vorbii cu peretii. Nimeni nu-l mai poate vedea pe Harry,doar eu. Mi-am pus valiza in spatele meu,si am inchis usa.

"Esti gata?" Intreaba. El poarta ochelari,si este chiar ciudat cum imi pot vedea reflectia in ei.

"Cum poti arata atat de real?" intreb,cat timp el conduce.

"Pentru ca sunt in forma mea umana completa." Raspunde. "Inainte,eram doar pe jumate om.Sunt in forma asta cand caut un suflet,ca al tau." El ranjeste la mine. "Deci acum,oamenii ma pot vedea,dar in cazul in care nu vreau,nu pot."

"Oh." E tot ce am putut sa zic.

"Si da, te pot atinge."  a murmurat,si mi-a ciupit obrazul usor. Doamne, degetele lui sunt atat de reci.

"De ce esti atat de rece?" intreb. " Ti-e frig?"

" Sunt un demon. " chicoteste.

Am oftat dupa ce a spus asta, si mi-am intors cu fata la parbriz. Harry pare arogant, si o parte din mine stie ca a fost o mare greseala sa il cred. El poate m-a mintit...

"Um, Harry?"

"Hm?"

"Cum este Iadul?"

"Depinde."

"Depinde de ce?"

"Depinde de ce esti." imi raspunde. "Daca mori si esti trimis in iad pentru ca ai facut ceva rau, atunci cu siguranta nu o sa-ti placa. Dar daca esti ca mine, cineva care alege sa traiasca in Iad,atunci este un loc dragut. Noi nu ne judecam acolo, stii?"  Ranjeste la mine, tonul lui fiind jucaus.

"Ma voi distra acolo?" intreb incet.

M-am uitat la Harry dupa ce el nu a raspuns cateva momente. Stiu ca ochii lui verzi ma privesc prin ochelari.

" Depinde, de asemena. " replica.

"Adica?"

"Depinde cum te comporti." Clarifica.

Asta m-a facut confuza. Stiu ca odata ce faci un pact cu un demon,sufletul tau ii apartine lor. Dar cat timp? Si ce se intampla daca sufletul tau ii apartine  altcuiva ? Ei..te vor manca?