Interzis

capitolul 7

Devis

M a stârnit.
Imi place că nu se arunca în brațele mele și se opune atracției dintre noi .
Imi plac provocările.
Nu cred că Dylan i a spus întreg adevărul aceasta fiind șansa mea de a o îndepărta de el cu riscul să facă același lucru și n cazul meu.
Dar până atunci mai vreau să o testez.
Vreau să aflu care îi sunt limitele .
Am să obțin și n acest timp răspunsurile pe care mi le doresc iar apoi am să mă pot întoarce acasă, cu mintea lucidă și cu o satisfăcătoare mulțumire pe chip.
Recunosc că frumoasa Lucy mi a distrus o parte bună din plan doar cu o singură privire ceea ce nu este bine pe de altă parte.
Nu o pot lăsa să mi devina slăbiciune sau mintea mea să rămână rătăcită in imaginea ei sau în puținele momente in care am fost doar noi doi.

Au trecut in jur de trei zile de la întâlnirea noastră iar astăzi am de gând să le fac o vizită.
O să mi fie destul de greu să fiu singur cu ea fiind sunt destul de multe persoane in acea casă dar nimic nu este imposibil.
Cu Dylan însă am să discut înainte ca să fiu sigur că nu o să mi pierd ideile sau motivul pentru care mă aflu acolo, una dintre piedici având o în prim plan pe brunetă.
Nu pot scăpa de sentimentul familiar, parca am mai întâlnit o și surprinzător, simțit o.
Fiecare bucățică din piele parca a fost gustată de mine, carnea ei a fost frământată de mâinile mele mari și acele buze mușcate de prea multe ori.

Scutur usor din cap și mi impun să i spun imaginea intr un colt întunecat al minții.
Știu că nu o să rămână acolo pentru mult timp dar este intervalul necesar cât să mai pun la punct câteva lucruri.

Cu un aer lejer astept să mi se deschidă ușa.
În fața mea apare West.
Se  încruntă și se proptește mai bine in ușă.
- Ce vrei ?
-Vreau să vorbesc cu Dylan.
-Nu se poate .
-De ce?
-Dacă am să vă las singuri intr o încăpere o să distrugeți întreg mobilierul și n am chef de alte cumpărături.
-Dacă mă lași să vorbesc cu el n am să vă mai deranjez.
-Unde ar fi norocul ăla.
Murmură mai mult pentru el și mi face loc să întru.
-Este în biroul lui, tocmai ce a terminat o ședință online.La etaj a treia ușă pe dreapta.
Iar apoi dispare.
Privesc scările și încep să le urc încet.
Eram pregătit să măresc pasul până la a treia ușă fiind bucuros să privesc cum prezența mea îl enervează pe Dylan însă mă opresc in loc în dreptul primei uși.
Era foarte puțin deschisă și părea a fi un dormitor.
Curios din fire împing usor cu mâna ușa.
Zăresc silueta acoperită doar de un prosop ce era aproape complet ascunsă în spatele ușii dresingului.
Înainte să realizez ce fac picioarele mă conduc spre ea.
Îi privesc posteriorul fără rușine și simt cum mă întăresc.
Era Lucy.
Nu trebuia să i zăresc chipul ca să știu .
Mișcările senzuale dar și conturul corpului mi au fost de ajuns ca să o identific.
Intr un final se întoarce cu fața spre mine și tresare speriată
Strânge cu putere prosopul ce era singurul obiect ce stătea în calea privirii mele poftioase asupra corpului ei gol.
-Ce dracu faci aici ?
-Am venit să vorbesc cu Dylan însă am zis că ar fi nepoticos să nu te salut.
Îi zâmbesc drăcește.
Mă apropii mai mult de ea.
Spatele ii este presat de suprafața dresingului iar sânii de pieptul meu.
In acest moment i aș cuprinde sânii in mâinile mele mari in timp ce aș săruta o agresiv obținand un suspin de plăcere din partea ei.
Își presează mâinile de pieptul meu in încercarea inutilă de a mă îndepărta.
Imi apropii chipul de al ei.
Câteva centimetrii ne mai separau buzele.
-Și acum ai de gând să ignori atracția dintre noi?
Nu primesc niciun răspund .
-Pun pariu că ai dori să te ating sau...săruta.
Imi îndrept buzele spre gâtul ei cu gândul să depun un sărut însă în următoare secundă reușește să se elibereze din capcana mea .
Mă privește furioasă .
-Ieși dracu afara din dormitorul meu!
Și sã ți între in capul ăla sec al tău că sunt împreună cu Dylan și l iubesc așa că du te și cautăți o femeie dispusă să se tăvălească cu tine !
Aș fi vrut să i mai spun ceva dar deja inșfăcase peria in mână.
Mă îndrept cu pași repezi spre ieșire și închid ușa zgomotos in urma mea .

Dylan își ridică privirea spre mine și pot observa scâteia de furie ce se mărește cu fiecare secundă scursă.
- Cum naiba ai intrat in casa mea ?
-West m a lăsat. Nu ți fac griji, așa cum i am spus și lui, după ce primesc răspunsurile dorite n am să vă mai deranjez .
-Dă i drumul .
Mă apropii mai mult de biroul lui .
Imi așez mâinile pe biroul său și mi las greutatea corpului pe ele.
-De ce n ai venit măcar o dată în vizită?
-Viața mea a trecut printr o schimbare pot spune..traumatizantă.
-Nici măcar nu mi ai zis că ai de gând să te muți in Anglia !
-Nu știam când o să fii eliberat!Am crezut că o să stai ani buni acolo !
-Și te ai fi bucurat, nu ?Așa, erau șanse foarte mici ca iubita ta să afle adevărul, întreg adevărul.
-Știe trecutul meu !
-A da ?Chiar și perioada în care m ai ajutat cu afacerea?Făceai rost de clienți noi și selectai chiar tu fetele ce participau la licitații?
-Să nu îndrăznești!
-Deci răspunsul este nu .
Zâmbesc
-Devis, adevărul e mult mai complicat decât crezi!
-Despre ce naiba vorbesti ?
-Adevărul ăsta este toxic pentru toți trei, crede mă.