Interzis

capitolul 20

Lucy

Îl zăresc pe West ce avea telefonul îndreptat la ureche.
Cu pași mici mă aproprii de el.
Își aruncă enervat o mână in aer si ridică tonul astfel pot auzi fraza pe care tocmai a rostit o.
-Treci dracu acasă Dylan și las o pe aia !
Clipesc mărunt iar atunci când ajung în spatele lui nu mi sesizează prezența.
Ii inșfac telefonul din mână și se întoarce surprins spre mine.
- Nu ți face griji dragul meu, poți sta cât vrei cu viitoarea mămică.
- Lucy!Ai băut ?
- Ce ți pasă?Poți să o și duci acasă pentru că pe mine n ai să mă găsești acolo.
-Iubito, ascultă mă, nu petrec timp cu ea din plăcere!Trebuie să rezolv problema asta și...
-Te rog să te oprești aici!
Nu ți mai răci gura de pomană.Eu n am să mă întorc în casa aceea cât timp ești tu acolo.

Strâng cu putere telefonul în mână după ce închei apelul telefonic.
-West.
Ii rostesc numele atât de încet încât nu sunt sigură daca m a auzit.
Dar el avea deja privirea îndreptată spre mine, îngrijorat.
-Du mă te rog la un hotel.
-Esti sigura Lucy?
-Dacă l aș vedea, mi aș pierde si ultima bucată din suflet intactă.
-Atunci chem un taxi.N am consumat o cantitate mare de alcool însă nu vreau să mă risc.Am să mă întorc dimineață să o iau.
Ii zâmbesc recunoscătoare.

În scurt timp ajunge și taxiul.
Mă așez mai bine pe bancheta din spate si mi las capul să cadă pe geamul de lângă mine.

Mă simt așa de pierdută.
A nimănui.
Am auzit sunetul pe care l a scos sufletul meu atunci când s a frânt.
Aș vrea să mi presez mâinile pe piept in speranta că aș putea ameliora durerea dar știu că ar fi in zadar.

Taximetristul oprește în fața unui hotel ce avea pereții de la parter din sticlă.
Cobor din mașină și astept ca West sa i plătească cursa.
În acest timp analizez mai bine interiorul acestuia .
Erau așezate  diferite fotolii din piele ce erau albe sau de un maro inchis.
Unele aveau câte o măsuță de sticlă in fata lor .

Recepționera ce ne întâmpină este o tânără frumoasă, cu ochii de un verde aprins și părul drept, așezat atent  pe spate
Ne oferă o cameră iar eu ii zâmbesc recunoscătoare.

-Am să ți inapoiez toți banii pe care i ai cheltuit din vina mea in această noapte .
-Nu fii prostuță Lucy.Nu vreau niciun ban de la tine.
Ușile liftului se deschid in momentul in care doresc să i ofer un răspuns .
Apasă pe butonul ce indica etajul patru.
Liftul era încăpător, puternic luminat.

Pășim pe un coridor lung iar sub picioarele noastre se odihnea un covor de un roșu închis.
Aproape mă izbesc de spatele lui West atunci când se oprește în fața unei uși.
Introduce cheia in broasca si mă lasă pe mine să intru prima.

Clipesc mărunt la frumoasa camera ce mi se afișa în fața ochilor.

Zăresc patul matrimonial iar in fata lui se afla o mică canapea din piele.
În dreapta respectiv stânga patului se aflau două noptiere din lemn închise la culoare.
În partea stãngală se mai afla o canapea puțin mai lungă decât cea poziționată în fața patului pe care se odihneau trei perne mici .

Ușa băii era deschisă lăsând la vedere cabina spatioasă de duș ce avea pereții din sticlă.

Ocolesc canapeaua si deschid una dintre ușile de sticlă ce mă duceau pe un balcon mic dar modest.

Mă întorc entuziasmată spre West și l cuprind intr o îmbrățișare.
-Este superb!Multumesc mult !
Își înconjoară mâinile mari in jurul trupului meu micuț.
-Te las să te odihnești.Ne auzim maine, da ?
-Da. Promit că am să am grijă.
Dă usor afirmativ din cap iar apoi se îndreaptă spre ieșire

Fac un duș cu speranța că am să mă mai relaxez și mă îmbrac doar cu halatul alb oferit de personalul hotelului.
Nu mă obosesc să mi usuc părul și mă așez confortabil in pat.

Sentimentul de anxietate mă cuprinde din nou.
Rămasă singură împreună cu gândurile mele imi frământ neliniștită mâinile în poală.
De abia acum las lacrimile fierbinți sa se prelingă pe obraji.
Plâng ca să mă eliberez de toată furia ce se acumulase în această noapte.
Plâng ca să mă eliberez de suferință.
Plâng stiind că de această dată nu o să mă întrerupă nimeni .
Plâng pentru că sunt singură și nu mai trebuie să mă prefac in fața nimănui puternică.
Plâng până adorm.

Îmi ridic cu greu capul din pernă.
Îmi trec o mână prin părul acum uscat iar apoi mă ridic în șezut la marginea patului.
Mă indrept spre baie și aproape tresar la vederea ochilor roșii și umflați.
Mă privesc până n albul ochilor și nu mă pot identifica cu fata ce și promisese că acela era doar începutul poveștii sale fericite .

După ce reusesc să mă trezesc observ o geantă neagră lăsată lângă ușă.
Deasupra acesteia se afla și un bilet.

M am gândit că ai avea nevoie de niște schimburi.
Am să vin mai târziu să văd cum te simți.
Nu voiam să te trezesc.

Elle

Un zâmbet micuț imi înflorește pe chip.
Mă îmbrac cu un tricou larg și o pereche de pantaloni scurți.
Câteva bătăi în ușă fac ca liniștea din camera să se răscolească.
Cu gândul că este Elle deschid larg ușa.
Zâmbetul ce mă străduisem să l așez pe chip dispare la vederea lui Devis.
-Ce naiba cauți aici?
-Trebuie să vorbim!
-Cred că ne am spus tot ce aveam de zis.
Atunci când vreau să închid ușa își presează mâna de suprafața ei impingând o .
Pătrunde în cameră iar eu înghit în sec și închid ușa in urma lui .