Hai să ne jucam!

N - Nimeni nu ma poate ajuta!

   ~N

     Imi ridic palma pentru a face un paravan impotriva razelor insuportabile de soare. M-am ridicat in sezut si am inspectat camera in cautarea unui miros bizar de putrefactie. Mi-am lasat corpul sa cada pe suprafata moale a patului si simt cum mirosul devine din ce in ce mai persistent. Simt cum ceva umed imi atinge mana si o ridic curios, ramas fara suflare cand vad ca bratul meu e plin de sange si privesc langa mine. Alaturi de mine, in pat, statea un cadavru a unui copil sfartecat din cap pana in picioare. Am constatat ca Theo se afla in camera abia atunci cand am auzit-o chicotind.

- Theo? spun incet si ma indepartez de cadavru, ridicandu-ma din pat. 

- Iti place? intrebarea ei e una prosteasca, iar eu am reactionat mult prea copilaresc.

- Esti complet nebuna! strig nervos si sangele imi ingheata in vene in momentul in care mana lui Theo ma strange de gat, mult mai tare decat ultima oara. 

- Esti doar un muritor infect! Theo imi da drumul si ma lasa sa cad pe podea. 

     Incerc sa-mi controlez respiratia si bataile inimii, dar nu reusesc din primele secunde. Ma ridic stangaci de jos si incep sa ripostez, verbal.

- Nu ai dreptul sa spui asta! Esti doar un demon fara inima! Sunt atat de bucuros ca ai murit incat nu pot exprima in cuvinte, demonule! 

        M-am dat cu un pas in spate in momentul in care parul lui Theo a inceput sa se ridice in aer si sa pluteasca. Spatele ei a fost perforat de doua aripi imense negru ce o faceau sa para din ce in ce mai infricosatoare. Arata ca un demon din mitologie, infatisarea groteasca, vocea joasa, pana si unghiile erau ascutite si negre. Am fost lipit de perete si obligat s-o privesc. Ochii ei erau complet negrii si intunecati, inecati in sange si razbunare. De ce se razbuna pe  mine? Ce i-am facut? Nu eu am ucis-o...

- Priveste-ma in ochii! cu o mana mi-a cuprins barbia si m-a fortat s-o privesc, iar cu cealalta ma strangea de gat. 

     Am privit-o in ochi, asa cum mi-a poruncit. Am lesinat, dar m-am trezit imediat intr-o camera complet alba, singurul lucru care se afla in aceasta incapere era o oglinda veche si prafuita. Mi-am trecut palma peste oglinda si mi-am privit reflexia care s-a preschimbat in silueta unui barbat mutilat. Ochii sai lipseau, membrele sale erau complet arse, hainele lui fiind imbibate in sange.

- Cine esti? am intrebat curios.

- Sunt Cornitus! vocea lui era normala.

- Cornitus? Ce esti mai exact? intreb curios si ma indepartez de el.

- Sunt sclavul domnisoarei Theo, mi-a poruncit sa va torturez! a spus calm si ma cauta cu "privirea".

- Nici nu ai ochi! spun razand si privindu-l cu o spranceana ridicata. 

- Asta nu ma impiedica sa te torturez! barbatul a disparut, ca apoi sa apara in spatele meu si sa ma imobilizeze.

     Am cazut la podea tipand de durere atunci cand barbatul m-a injunghiat in mana cu un cutit. Cornitus s-a asezat peste mine si a inceput sa ma injunghie pe unde apuca, sangele a inceput sa se risipeasca pe podeaua alba, dar nu ma simteam mai slabit. Barbatul mi-a scos ochii si mi-a taiat nasul si buzele. Un foc a aparut de nicaieri in mijlocul incaperii si Cornitus m-a tinut deasupra lui pana membrele mele au fost aproape carbonizate. Dupa tot ce am indurat trebuie sa mor, sa ma duc naibii! Mi-am lasat capul pe podea si am tusit, bineinteles, sange. Cand am simtit ca imi dau, insfarsit, ultima suflare si ca voi termina cu tot chinul asta, m-am trezit in bratele lui Theo care ma privea cu ura. 

- Abia astpet sa te ucid! cuvintele ei m-au facut sa tresar. 

     Theo m-a lasat singur in camera si a plecat cine stie unde. M-am privit in oghinda si am realizat ca am cicatrici pe picioare si pe maini, am oftat zgomotos si m-am indreptat spre dus. Am lovit peretele albastru al baii cu toata puterea si am suras cand am vazut urma de pe perete, sangele s-a prelins pe toata suprafata peretelui pana a atins podeaua. Am intrat in dus si am lasat apa fierbinte sa ma relaxeze, nimeni nu ma poate ajuta....