U - Ura.

416 46 2
                                    

~U

      Stateam in cabina de dus, lasand apa fierbinte sa cada libera peste corpul meu cicatrizat. Mi-am pus un prosop in jurul taliei si am coborat la parter, stergandu-mi cu alt prosop parul ud. Theo era pe canapea jucandu-se cu un cutit cu lama exagerat de groasa si de ascutita, cand privirea ei a cazut asupra mea, a aruncat cutitul spre mine, dar nu a nimerit. M-am apropiat de ea si i-am spus privind-o plin cu ura:

- Sper sa arzi in focurile iadului, demonule! spun ranjind si simplind cum aceasta tresare sub atingerea mea. 

- Buna si tie, Carter! tonul vocii sale ma innebunea, nu mai suportam prezenta ei. 

    Mi-am luat un mar din fructiera si am urcat la etaj, unde am intrat intr-o camera la intamplare si am gasit un cadavru spanzurat. L-am folosit pe post de sac de box. L-am lovit cu o placere de nedescris, m-am oprit in momentul in care am auzit niste suspine venind din directia usii, am privit cadavrul si am observat ca era a unei fete destul de tinere. Parul ei negru cadea liber pe spate, dar era imbibat in sange. Mi-am intors privirea la fantoma ce statea in tocul usii oripilata, era fantoma fetei. 

- Ala e cadavrul meu? m-a privit speriata si s-a apropiat de mine. 

- Era cadavrul tau, ai vazut ce ti-am facut? Ai vazut placerea cu care te loveam? Ai vazut? Ai vazut? plangeam din vina nervilor acumulati. 

    Fata m-a privit calma si si-a plasat palma stanga pe obrazul meu, mangaindu-l incet si bland. Imi aduce aminte de Theo si de micile ei gesturi. Vocea ei ara acum mai calma si mai calda. 

- Cum te simti? 

- Mort, spun rece si imi sterg lacrimile. 

    Am iesit pe balcon si am privit orasul. Theo m-a cuprins pe la spate si m-a tras intr-o imbratisare puternica, mi-am plasat mana peste painile sale si am putut simti cum si-a lasat capul pe spatele meu. 

- Te urasc, am spus incet si am strans-o de maini.

- Si eu ma urasc, raspunsul ei m-a socat facandu-ma sa ridic o spranceana confuz.

- Ma urasti? am intrebat in soapta si mi-am lasat privirea in pamant. 

- Nu as putea sa te urasc, te iubesc mult prea mult! aceasta mi-a daruit din nou un raspuns care m-a socat intru-totul. 

      Oare ce naiba mai simt eu pentru ea?



Hai să ne jucam!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum