Cucerită de un rebel. Primul Volum Din Seria Familia Dark

Capitolul 26

Noah.

Futu-ți morții mă-tii viață și prieteni. Vă omor pe toți jur că vă omor! Ce dracu aveți cu mine și cu familia mea, ce dracu am făcut în afară de a iubi, ce???

Cine ești nenorocitule? Te voi găsi, jur că te voi găsi și ai să plătești pentru tot, o să plătești scump fiindcă ai îndrăznit să te atingi de familia mea.

Se urcase în mașină, și porni în singurul loc unde crede că ar putea fi ea. La Matias. El e singurul care putea face acest lucru. Era sigur suta la suta că el era. Își scoase pistolul din torpedou și îl puse pe scaunul din dreapta. Accelera mașina, nu trebuia să piardă timpul, trebuia să ajungă la timp ca să o salveze, frica și panica i se acumulase în tot corpul, nu mai putea gândi limpede în situația asta. Îi era frică , frica de-a o pierde, îi era frică că nu ajunge la timp.

După douăzeci de minute parcurse ca vântul pe autostrada plina de mașini, ajunse la destinație. Încărcă pistolul și ieși din mașină. Îl durea undeva că cineva îl poate vedea cu pistolul în mână, în momentul acesta nimic nu mai conta.

- Deschide ușa nenorocitule, deschide!

- Noah, ești bine? Ce faci cu pistolul ăla frate??

- Ce fac cu pistolul? Ești în măsura să mă întrebi tu pe mine ce fac cu pistolul mă timpitule. Spune! Spune unde dracu ai dus-o, vorbește nenorocitule, vorbește!

- Ce dracu vorbești ? Pe cine să o duc, ce să duc? Ai înnebunit?

- Pe Mia, spune-mi unde ai ascuns-o, unde o ți?

- Mia? Ce legătură are?

- Te faci că nu ști, nu? Stai un pic că îți amintesc imediat! Și trase un glonț în piciorul acestuia. Acum îți amintești?

- Ești nebun!! Argh, habar nu am despre ce vorbești, nu știu nimic de Mia, de ce nu mă crezi??

- Nu ști nimic , poate acum îți aduci aminte mai bine. Și mai trase încă unul în celalalt picior. Acesta cazuze jos fără vlagă. Tipă cât îl ținuse plămâni, sângele țâșnea din picioarele lui încât făcuse balta pe podeaua recent lustruită.

În câteva secunde ridica pistolul și îl îndrepta spre capul acestuia însă când să apese pe trăgaci veni Marco.

- Noah ce dracu faci?

- El a răpit-o pe Mia, Marco și nu vrea să îmi spună unde o tine așa că m-am gândit să îi amintesc eu!

- Nu am răpit pe nimeni!

- Încă mai negi??

- Lasă pistolul jos și calmează te, Mat nu a răpit pe nimeni, a fost cu mine toată ziua, stai jos și spune-mi ce se întâmplă.

- Ce să se întâmple, Mia a dispărut. Iar acum jumătate de oră am primit un mesaj cu o poza atașată în care se afla ea legata. Acum ești mulțumit?? Ce poți tu sa faci cu informațiile astea ??

- Ai uitat de unde am venit? Încercăm să aflam al cui e numărul de telefon.

*

Mia.

Stătea pe bancheta din spate legata de mâini iar la gura pusă o banda adeziva. Era speriata, nu știa ce se întâmplă și de ce Eric făcuse așa ceva, nu știa dacă era doar o gluma proasta sau el chiar e nebun. Fusese proastă că nu îl ascultase, a doua oară îi ignora sfatul și pentru a doua oară este în pericol.

Nu știa ce se va întâmpla cu ea și ce avea de gând acesta să facă în continuare însă era sigura de un lucru. Noah o va salva. Iar acest gând îi întări toate simturile.

- Te-ai trezit iubito? Foarte bine, era și timpul. Ști, nu îmi vine să cred că în sfârșit ești a mea! Abea așteptăm momentul asta, chiar dacă te-am luat cu forța o să înveți să mă iubești fiindcă de acum înainte eu voi fi singurul bărbat din viața ta. Uităl pe prostul de Noah, nu era bun pentru tine, eu sunt cel potrivit, doar eu pot să te fac fericita.

Oprise mașina în fața unei case părăsite, o scoase pe aceasta și o conduse într-o cameră unde o trantise pe canapea după care îi dădu jos banda de la gura.

- Noah o să mă găsească, ai sa vezi!

- Și ce vrei la cina, poate o friptura, un pește?? Eu zic că friptura merge mai bine.

Era nebun. Acesta era singurul lucru de care era sigura, acest om este nebun. Trebuia să se gândească la ceva, trebuia să scape de acolo, dar mai întâi trebuia să îi joace jocul, trebuia să o creadă.

După ce luaseră cina împreună și îi ascultase prostiile, atipise o buna perioada de timp. Însă când se trezise deja era dimineața, trecuse o noapte și ea încă era prizoniera psihopatului.

Îi ceruse să o ducă la toaleta. Ajunsă acolo se uita prin cabine să caute un lucru care să poată tăia funia cu care era legata la mâini, însă nimic, nici măcar geam nu avea acolo. Singurul lucru care mai era bun în toată toaletă aceea se dovedi a fi jumătate din suportul pentru hârtie igienica. Se apucase de treaba până când reuși să îl scoata, îl ascunse în buzunarul pantalonilor și ieși.

- Draga mea eu o să merg să aduc preotul pentru nunta noastră.

- Nu o să mă căsătoresc niciodată cu tine!

- Și eu te iubesc!

Plecase, acum era rândul ei. După o ora reuși să rupă funia. Se plimba prin casă pentru a găsi o cale de scăpare. Ieși din casă și fugi până ajunse la strada. Găsi o mașină și o opri însă nu făcuse alegerea corectă fiindcă mașina aceea era a lui. Ajunse din lac în puț!

- Ți-a fost dor de mine iubito?