În mine tipa un chin de neimaginat, ce
noaptea nu ma lasa sa dorm, mereu mă ține
treaz pana-n zorii diminetii. Of ce blestematie
de viață, pot sa am.
Cum de ajung sa alerg mereu singur pe același
drum ce nu duce nicăieri? Cum de ajung sa
mă întreb mereu singur și tot eu sa în
răspund? Of ce blestematie de viață, pot sa
am.
Și caut, sa alerg, și mă îndrept mereu inspre
aceasi cale ce nu duce nicaieri. Sunt pierdut, și
am nevoie de ajutor!
O singura viața am, și un milion de feluri în
care sa mor.
CITEȘTI
Supernova Sufletului
PoesíaDoar un al Volum de Poezii, si o bucata din mine. Va multumesc si va iubesc.
