Zero o'clock // VKook

10. Up

— Îmi place de Taehyung! A spus dintr-un foc Jungkook privindu-i pe cei doi bărbați.

— Și ne spui nouă asta pentru că? 

— Pentru că sunteți părinții mei, firește.

— Gguk, Taehyung este o persoană foarte sensibilă care suferă mult și tu, nu o spun că răutate sau ceva, ești fix opusul său. Plus că, băiatul acela nu cred că vrea nici o relație de nici un fel momentan, a spus pe un ton calm Jin și Jungkook s-a văzut nevoit să aprobe din cap pentru că știa că avea dreptate.

— Vorbește cu el, așa este cel mai bine. I-am propus Namjoon.

— Așa am să fac, a zâmbit și a plecat în camera sa.

***

Primul lucru pe care Taehyung l-a sesizat când s-a privit în oglindă a fost semnul pe care Jungkook îl făcuse noaptea trecută pe gâtul său, nu dormea când Jungkook îl sărutase pe gât dar nici nu voia să se trezească, voia să fie iubit de cineva, oricine.

Jin îi anunțase părinții că băiatul avea să ajungă după prânz acasă pentru că el avea toată dimineață liberă și voia să discute cu el despre problemele pe care le avea și avea să revină cu un telefon și să stabilească o întâlnire în care aveau să fie membrii familiei prezenți, tatăl său fusese de acord și nu comentase nimic când băiatul ajunsese după ora prânzului, părea liniștit.

Încet degetele au atins semnul și a scos un mic geamăt, cineva chiar îi sărutase pielea fără să fie nevoit să cerșească atenția cuiva sau simpatia.

— Ce faci acolo, Taehyung?  A întrebat mama sa înainte să deschidă ușa camerei și băiatul a tresărit speriat încercând să se acopere.

— Mă schimbam, a murmurat rușinat înainte de a așeza pe pat. S-a întâmplat ceva?

— Masa e gata, a spus privindu-l. Ce ai la gât?

— La gât? A întrebat punându-și mâna pe semn. Ce am?

— Ești vânăt ,lasă-mă să uit.

— Probabil a fost o insectă sau ceva, nici n-am simțit, a spus. Nu-i nevoie, serios.

— Taehyung, am spus să mă lași să mă uit!

Băiatul a înghițit în sec și și-a luat mâna de pe semn ca mai apoi să-și închidă ochii, palma pe care a primit-o a făcut ca totul să se năruie peste el.

—Tatăl lui Taehyung, vino!

—Mama, te rog, a implorat apucând mâinile femeii. Nu-i spune, a fost un accident, s-a bâlbâit suspinând.

Femeia pur și simplu l-a ignorat și și-a tras mâinile din strânsoarea fiului său și a pufăit supărată privindu-l cu un dezgust greu de crezut. Cum putea o mamă să-și urască atât de mult fiul.

—Da?

Suflul băiatului s-a tăiat când și-a văzut tatăl în ușă și suspinele sale nu s-au mai auzit, curgeau doar râuri de lacrimi fără să scoată un zgomot.

—Taehyung are un semn pe gât, a spus plină de dezgust. Un semn sexual,a adăugat. Îmi este mie rușine de rușinea lui că altfel.. Descurcă-te.

— Ieși afară, a spus cu un glas rece. 

— N-am făcut nimic, a biguit să spună printre suspine Taehyung privindu-l. A fost un accident, nici nu știam că...

—Îți dai boxerii jos în secunda asta!

—N-Nu..

—Nu te-am întrebat, ți-am spus să-ți dau boxerii jos! A tunat înainte să-l tragă de păr ridicându-l la nivelul său ca mai apoi să-i privească gâtul. Ce ai făcut, păcătosule?

—N-Nimic, a continuat printre suspine. N-am făcut nimic, a continuat pe același ton distrus. Mă doare..

—Asta este și ideea! Să te doară și pe tine cum mă doare pe mine când tu umbli după bărbați și  faci spurcăciuni cu ei! Nu știu ce am făcut să te merit! Am adus necazul pe pământ, a spus înainte de a îl lovi peste față puternic. Nu-ți scoți boxerii, nu? L-a întrebat în timp ce își desfăcea cureaua de la pantaloni.

—N-am făcut nimic, nu înțelegi?! A găsit puterea să se revolte în timp ce să dădea în spate, putea să jure că văzuse în ochii tatălui său flăcările Iadului.

— După tot ce ai făcut ai curajul să ridic tonul la mine?

Tatăl lui Taehyung l-a apucat de braț trântindu-l în pat ca mai apoi să se urce peste picioare sale și să-l lovească cu cureaua peste spate când sângele a început să-i curgă din rănile pe care le avea, lovitură după lovitură, suspin după suspin, nu se auzea nimic decât sunetul scos de curea când îi atingea pielea spatelui. Când spatele său a fost acoperit de dungii roși care sângerau, bărbatul a aplica același tratament și picioarele băiatului, nu avea nici un sentiment de părerea de rău sau de milă. Tot spatele băiatului sângera și usturimea era de nedescris în cuvinte, a răsuflat preț de o secundă ușurat până când tatăl său i-a prins mâinile și i le-a legat spate cu cureaua, a scâncit când a simțit sângele fierbinte pe pielea mâinilor sale care erau strâns legate. Când s-a asigurat că nu mai avea posibilitatea să se miște, bărbatul l-a tras pe păr forțându-l să stea în fund și i-a rupt boxerii, i-a privit membrul cu atenție și l-a decalotat pentru a se asigura că era intact, a pufăit și l-a întors pe burtă, era umilitor, palmele sale i-au lovit fără milă fundul ca mai apoi să-i despartă fesierii pentru a îi putea privi intrarea, părea intactă asemenea membrului său, fără nici un advertisement l-a penetrat cu un deget făcându-l să scâșnească și să se înece în propriile sale suspine.

— Să nu te prind că îți faci apariția prin casă, m-ai înțeles? L-a întrebat dezgustat înainte de a îi desface mâinile. O să fi încuiat în cameră până ai să înveți că, nici o atingere sexuală nu este permisă înaintea căsătoriei. Căsătorie dintre un bărbat și o femeie!

— Și tu ce ai făcut? L-a întrebat printre suspine. 

— Se numește, educare.

Ușa s-a închis cu un zgomot puternic și băiatul a dat drumul încă unui rând de lacrimi, simțea cum sângele i se prelinge pe spate și și-a privit oripilat spatele picioarele, unele răni erau mai adânci ca altele, alte sângerau mai rău decât restul. Nu avea puterea să facă nimic, și-a afundat față în perne și a continuat să plângă. Când și-a ridicat ochii din perne, era întuneric afară pe semne că adormise plângând.

— La naiba! A strigat silențios când a  încercat să se ridice din cauza rănilor de pe spate care prinseseră coajă, a pășit cu grijă prin cameră și a privit cu scârbă locul. A luat un tricou la întâmplare și o pereche de pantaloni lungi, a ridicat salteaua și a luat telefonul și a ieșit pe geam. Fusese prea umilit s-a gândit amintindu-și tratamentul primit de la tatăl său, rănile sale deschise care sângerau nu dureau deloc în comparația cu umilința îndurată când propriul său tată îl penetrase fără resentimente și-l decalotasa, plângea în timp ce alerga desculț spre casa lui Jungkook, era singurul loc unde știa că putea găsi puțină înțelegere.

— Două, a murmurat privind casa afundată în întuneric. Fie ce o fi, a spus înainte să lovească cu putere ușa de la intrare, era prea distrus pentru a vedea soneria din dreapta ușii. A continuat să o lovească și să plângă până lumina s-a aprins.

— Cin—

—Kookie, a fost tot ce a putut să spună înainte de a i se prăbuși în brațe.