Calea (Harry Potter fan fiction)

Dywysoges wrach

-Sunt o ce?

-Dywysoges Wrach,Thea,o printesa vrajitoare.

Creierul meu refuza sa colaboreze.Incercam sa leg toate informatiile in minte insa era inutil.

Speram ca doamna directoare McGonagall sa imi imi explice totul chiar daca eu nu eram in stare sa intreb nimic.

-Cu mi si mi de ani in urma,inainte ca Hogwards sa fie infiintat,primii vrajitori celti,druizii,erau cei care conduceau lumea vrajitoreasca.

Erau condusi de cel mai puternic vrajitor,care era numit Argraffu Dewin/Print Vrajitor.Cand Myrddin Emrys sau faimosul vrajitor Merlin a devenit Argraffu Dewin-ul druizilor ,sora sa Lady Morgana a incercat sa il confrunte dorind ca ea sa devina o printesa vrajitoare sau o Dywysoges Wrach.Insa nu a reusit,iar asta a scos-o din minti,disparand pe vecie,pana acum...se pare...

GAATA!STOP!erau deja atat de multe informatii incat simteam ca imi plesteste creierul,dar am reusit totusi sa o intreb ultimul lucru care inca nu il intelegeam pe deplin.

-Si ce legatura are asta cu mine?!

"De ce tipi ,Thea!"

Directoarea parea insa mult mai calma deca mine,si dupa ce a tras adanc aier in piept,a continuat:

-Inainte sa moara si sa ramana in istorie drept "Cel mai mare vrajitor al lumii"(si primul de asemenea pentru ca de atunci numele nostru a este de vrajitori si nu druizi),Merlin a lasat un mostenitor,singurul lui fiu, si stra-stra-stra....bunicul tau.

Nu toti cei nascuti in familia ta au fost inzestrati cu darul tau,Thea.Stra-stra bunicul tau a fost ultimul.De aceea l-a omorat Grindelwald.

-Stati,deci daca am inteles bine,o vrajitoare/druid,disparuta cu mii de ani in urma ma cauta pe mine?!

-Aparent da...si daca nu facem ceva repede,are sa te si gaseasca.

...............................

Plecand din biroul directoarei,dupa ce am stabilit ca ne vom intalnii in fiecare miercuri ca sa ii pot povestii visele si pentru a incerca sa ma ajute(pentru ca in momentul de fata nu mai eram in stare),m-am gandit ca in Marea Sala toti ar fi inceput cu intrebarile si urasc asta asca ca am mers la lac.

..................

Cand era deja prea intuneric ca sa mai pot sta afara mi-am facut curaj si m-am intors in camera de zi.Nu mai eram atat de derutata la gandul ca sunt o Printesa *druid*Vrajitoare si stra-stra-stra....nepoata lui Merlin.Am inceput sa inteleg de ce parintii mei nu mi-au spus de la inceput,insa singutul lucru pe care refuzam inca sa il procesez este Lady Morgana.

Ciudat faptul ca stiam deja povestea lui Merlin,mereu m-a fascinat,astfel ca stiu cat de cruda poate sa fie Morgana,insa sa ma lupt eu cu ea...era deja altceva.

In camera de zi era plin de cercetasi care isi scriau temele,povesteau sau faceau altceva,astfel ca nimeni nu a observat ca am intrat.

M-am dus direct langa Rose si Albus care stateau langa foc pe niste perne.

-Deci?ce s-a intamplat?a vrut Rose sa stie.

-Are legatura cu visele,nu-i asa?a spus Albus.

Dupa ce le-am spus toata povestea,Rose parea socata ,iar Albus ingandurat.

-Ce facem acum?a intrebat Rose aproape plangand.

-Cum adica.."ce facem"?

-Pai doar nu crezi ca vei lupta singura cu ditamai printesa druid!

-Pai...asa ma gandeam,pe mine ma cauta.

-Dar noi suntem prietenii tai,si dupa cum spunea si tata,fara prieteni lumea ar fi acum distrusa.A spus Albus,si m- am gandit la tatal sau.

I-am rugat sa nu le spuna tuturor despre mine,dar am acceptat ca ei sa ma ajute.

Dar o persoana totusi a auzit discutia,si speram sa nu o fi facut pentru ca era ultima persoana din lumea care vroiam sa ma vada slaba.