1

204 11 2
                                    

Daimon
    Mirosul libertății. Dupa aproape doi ani in inchisoare il simt iarasi. In fata închisorii sta sora mea,Medeea care imi sare in brate la doar o secunda de cand ies pe porțile de fier.
     -Daimon!! Mi-ai lipsit atat de mult.
     -Si tu mi-ai lipsit,Medeea!
     Medeea este tot ceea ce mai am. Mama a murit cand a nascut-o pe ea,iar tata a fost ucis cativa ani mai tarziu intr-un conflict stradal. Am fost crescuți de o vecina de bloc,pana la varsta de 15 ani ai mei si 13 ai Medeei,ca apoi si ea sa ne părăsească din cauze naturale fiind destul de batrana.
       -Ce s-a intamplat cat eu am lipsit? Cu tine totul bine?
       -S-au întâmplat atatea lucruri. Am multe sa-ti povestesc,si sigur si tu ai sa-mi zici multe.
        -De fapt...In afara faptului ca dormeam majoritatea timpului si incercam sa evit pe cat posibil incaierarile de la cantina nu am facut mare lucru.
        -Tu,sa eviti conflicte?ma priveste ea cu o spranceana ridicată acuzator si un zambet care mi-a lipsit atat de mult. Nicio sansa sa ma minti,Daimon.
        -M-ai prins!zic eu ridicand mainile si privind-o amuzat. Deci totul a fost bine?
        -In afara unei relatii finalizate prost si cum ca era pe cale sa fiu violată cand mergeam acasa de la o petrecere,totul a fost bine.
        Cuvintele ei imi fac stomacul sa se revolte,iar pieptul imi este inundat brusc de un sentiment de vinovatie absoluta.
        -Imi pare rau sa aud asta...Eu...
        -Linisteste-te,Daimon! Nu ai fi avut ce sa faci. Tu erai acolo...Eu aici...In fine.

         Ajunsi acasa primul lucru pe care-l fac este sa intru in dus si sa nu ies de acolo aproximativ 2 ore. Era doar al meu,aveam in sfarsit dreptul la intimitate si apa calda nelimitata. Cand ies de acolo doar intr-un prosop care il aveam prins in jurul taliei,un miros delicios ma face sa realizez cat de foame imi era de fapt. Merg si-mi iau un short pe mine,refuzând sa port tricou,si merg in bucatarie,unde Medeea ma astepta cu ceva mancare.
       -Multumesc,Medeea!
       -Wow,se pare ca acolo te-au invatat si sa fii mai politicos.
        -Nu strica momentul,te rog!
        -Ma simt flatata,Dumnezeule!
        Nu spun nimic,doar o privesc fix,iar ea prefera sa-si mute privirea si sa-si caute de lucru.
        -De baietii mei mai stii ceva?
        -Nu. Nu m-au interesat "baietii tai". In schimb,voiam sa te intreb altceva.
        -Ce anume?
        -Pai...Acum ca esti si tu acasa,si sunt convinsa ca ti s-a luat sa fii plictisit,vineri seara Karina da o petrecere si ma gandeam ca vrei sa vii.
       -Mhm...Si...Cine e aceasta Karina?
       -O colega de clasa.
       -Mai vine cineva?
       -Vor fi multe fete,asa ca zic sa-ti miști fundul ala si sa lasi intrebarile fara sens.
      -Fete zici. Hm...In acest caz,vineri seara mergem la petrecere.
       -Asta e fratele meu!!spune ea îmbrățișându-ma si ma pupa entuziasmata pe obraz.
        Dupa ce mananc merg si ma arunc in pat,aprind televizorul si incep sa iau la rand filme de pe netflix pentru ca asta mi-a lipsit atat de mult.
         Medeea vine si se cuibărește langa mine,privindu-ma cu sclipiri jucăușe in ochii ei caprui,cu doar cateva tonuri mai deschisi decat ai mei.
         -Mi-a fost dor de tine,Daimon!
         -Si mie de tine,sufletel!spun si o pup usor pe cap,iar apoi se ghemuiește si mai bine langa mine.
       
      

Jocul răzbunării Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum