Gelozie

3.6K 184 6
                                    

David

Telefonul îmi sună. Este dl Brown. Ies afara din sala pentru a discuta cu el în liniște . Cât timp vorbesc la telefon observ cum invitații părăsesc petrecerea unul câte unul. Termin conversația și vreau sa ma întorc în sala, dar in secunda aceea iese Ema. Are in mână buchețelul meu si buchetul de trandafiri. Ana o urmează cu buchetul de lalele. Apoi ies tata și Tim.

Mă îndrept zâmbind spre ea. Tot ce vreau este să o felicit și să îi ofer un mic cadou, un sărut. Dar nu apuc sa fac prea mulți pași că din lift iese un bărbat care strigă in gura mare "La mulți ani!". Ema se luminează la față și zâmbește din toată ființa ei. Se grăbește să il întâmpine pe bărbat. Pe fațele lui Tim și a lui Jack se citește umirea. Pe a mea... nici nu vreau să îmi închipui cum arăt. Sunt dezamăgit la maxim de reacția ei. Inițial nu vreau să mă uit să văd cine este, dar drăcușorul din mine mă convinge să mă întorc. Bărbatul misterios este nimeni altul decât Christian Brown. Doamne ce bine arată! Este impecabil! Parul stă ascultător în dreapta într-o freză superbă și se vede că este proaspăt ras. Cămașa este fără nici o cută si parcă este turnată pe el. Se vede clar că el a știut si s-a aranjat omul, nu ca mine care zici că sunt certat cu dușul. Parul meu sta in toate direcțiile de parcă spui ca este in plin război, iar cămașa teren de lupta la cat este de boțită. Normal ca Ema sa fuga la el si să il ia in brațe. Noroc ca ii încurcă florile din bratele Emei, altfel as fi murit aici de gelozie.

"- Ce flori frumoase! Dar buchetul meu? Ai primit buchetul meu de bujori, nu? " întreabă el in timp ce se incruntă. Grozav! I-a luat si el bujori...

"-Da! Sunt superbi bujori de la tine! Toti 29!" Ce?!? I-a luat un buchet cu 29 de bujori? De asta nu am mai găsit eu bujori...

" - Si ăștia? De la cine sunt? " arată spre buchetul de trandafiri.

"-Nu știu! Un admirator secret!" răspunde ea ridicând din umeri. El ridica o sprinceană și o privește suspect.

" - Si bujori ăia? Cine mai știe că îți plac bujorii?" se apleacă și miroase buchetul.

"-Secret!" răspunde Ema și îi face cu ochiul. Bărbatul se incruntă iar.

Începe să mă enerveze curiozitatea lui. De ce îi dă Ema raportul? Este așa gelos? Nu are voie fata sa primească flori de la altcineva în afară de el? Încep să înjur în gând și dacă nu pleacă mai repede il ajut eu cu o piedică pe scări.

"-Nu spune ca lalele sunt de la tata? El chiar nu știe că tie îți plac bujorii? " Ema confirma dând din cap si strâmbă din nas.

Un lucru bun a făcut Christian Brown, a dezvăluit cine a dat buchetul de lalele. Acum mai rămâne sa aflu motivul pentru care ia dat dl Brown flori Emei.

" - Ema, soția mea te-a invitat la masă în seara asta ca să sărbătorim. Bineînțeles poate veni și domnul Christian."

"-Sunt incantat!" se grăbește să răspundă el. Ema nu spune nimic. Se uită la mine și așteaptă confirmarea din partea mea că este în regula . Ea poate veni, chiar as fi bucuros, dar el nu are ce cauta.

" - Am înțeles că mama și Izzy sunt nerăbdătoare sa vii! " insistă Tim.

"-Da! Venim!" răspunde in cele din urmă și ea. Asta înseamnă că diseară avem bal. Fir-ar să fie! Nu puteam să ne petrecem seara doar noi doi, doar eu cu Ema.

Ca să fie complet tot circul vine si Ava cu mersul ei de felină.

" - Bună! " se uita lung la Christian și ridica o sprinceana.

"- Cu tine s-a întâlnit zilele trecute Ema? Nu? Tu ai luat-o în brate, nu-i așa?" bărbatul devine brusc serios și intre sprincene apare o dungă fina. De Ema... nici nu mai zic că este ca semaforul. Sângele s-a urcat tot în obraji și efectiv o văd cum scoate flăcări pe nas. Îmi pare rău pentru buchețelul meu de flori care este strivit acum in pumnii ei de la atâția nervi. Anticipez o reacție urâtă din partea ei așa că prin mișcări discrete mă pun între ele. O să fiu arbitru în caz de incepe lupta.

"- Da!" răspunde el scurt. O privește pe Ava fix în ochii, amenințător as putea spune. Iar ea bate în retragere. Se apropie de mine și îmi așează gulerul de la cămașă.

"- Vreai să vorbești cu mine? Să știi că nu era nevoie sa vii pana aici. Puteai să suni. " imi vorbește ca o iubita cu o voce sexy. Îi dau mana la o parte si încerc să o îndepărtez de mine. Nu de alta dar simt cum ma ucide privirea Emei.

"- Trebuie să discutam față în față. " îi spun rece Avei.

" - Hai să luăm cina împreună! " si iarăși își folosește vocea sexy și se apropie de mine. Mă atinge usor pe brat.

"- David trebuie să semnezi ceva urgent!" intervine Ema. As putea spune că este un pic disperată. Mă uit in ochii ei și vad o furtună, cu fulgere cu tot.

" - Orice ar fi poate aștepta." Ava se simte amenințată de Ema și își apară teritoriul câștigat.

"-Dacă este urgent înseamnă că trebuie să se ducă să semneze actul. "o susține tata pe Ema.

" - Mergem la cină împreună, dar mai întâi sa rezolvam problema ta Ema. "preiau eu controlul. Pisicuța mea schițează un zâmbet, dar eu știu ca fierbe. Probabil că în birou o să mă execute , dar și eu vreau niște explicații de la ea.

Ne urcam amândoi în tăcere în lift. Așteptăm să ajungem în birou ca să discutam. Apasă clanta de la ușă și primul lucru pe care îl vad este buchetul de flori. Este chiar uriaș. Mă apuca iar nervii si încep să injur in gând pe Christian.

"-Tu chiar ai de gând să iei masa cu Ava?" observ ca Ema este si ea plină de nervi. Este rosie la fața si ochii ei sunt gri.

"-Da! Am ceva de discutat cu ea! Ce nu am voie? " răspund aspru.

"-Nu!" țipă Ema la mine.

"-De ce nu aș avea voie?" sunt curios să aflu motivul real al interdicției. Cred ca este geloasă.

"-Pentru că ai promis că nu ieși cu ea!"

"-Am ceva urgent de discutat. "

"-Bun! Atunci vin si eu!"

"-Nu! Nu te privește pe tine!" îi spun repede și tăios. Nu vreau sa fie de față cand îi cer socoteala Avei pentru modul în care s-a comportat cu ea. De cand am intalnit-o pe Ema am început să fiu si eu mai suspicios in privința colegei mele. Am găsit tot mai multe dovezi că Ema are dreptate. Ava vrea să profite de pe urma noastră. Acum o să port o discuție cu ea , dar singuri.

"-Nu o sa te las singur cu ea! Mai bine imi spui unde luați masa ca să nu iau toate restaurantele la rand si să mă fac de rușine!"

"- Ai face asta?" sunt plăcut uimit de încăpățânarea ei. Sper ca in spatele acestei griji să fie ceva mai mult.

"-Bineînțeles! Nu o las pe curva aia să pună mâna pe tine." o spune cu atâta răutate aceste cuvinte încât o cred pe cuvânt.

" - Și eu ce să fac cu Christian? Sa il las să pună mâna pe tine?" o privesc atent reusind să îi surprind fiecare reacție. Obrajii încep să se coloreze pe măsură ce realizează sensul întrebări. Nu se aștepta la întrebarea aceasta.

"-Nu este același lucru! Doar nu ești gelos pe el?" se bâlbâie ea. Ultimele cuvinte îi aprind scântei in ochi. I-ar plăcea să fiu gelos, să țin la ea.

"- Ar trebui?" face ochii ochii mari și tace. Reacția ei totuși mă liniștește și îmi confirma ca este o fisura între ei. Dacă insist as putea sa o fur pe Ema.

"- Dar tu ești geloasă?" sângele îi se urcă iarăși în obraji. La cât este de orgolioasa nu o să recunoască nici într-o mie de ani.

"-Eu nu vreau sa îi dau satisfacția lui Ava." sprâncenele se apropie formând o cută mica, dar atât de drăguță.

"-Pari o pisicuta care își scoate ghearele..." zâmbesc in colțul gurii și mă apropii de ea, dar ea se retrage făcând un pas în spate. Gestul ei îmi taie din elan. Este prima oara când efectiv se retrage, până acum doar regreta, dar niciodată nu făcea un pas înapoi.

" - Ai venit pentru ea, nu pentru mine." îmi arunca cuvintele în fața si pleacă. Am rămas pe loc să diger vorbele ei sau mai bine spus durerea din spatele lor. Am ranit-o și acum suferă din cauza mea. Mă doare să o văd rănită.

Cafeaua ta, iubire! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum