Prima cafea

8.7K 261 21
                                    

         Numele meu este Ema și conduc cu viteză spre o noua viața. La 28 de ani îmi părăsesc orasul natal pentru o noua aventura.

         Sunt în mașina și gonesc pe autostrada. La radio este melodia mea preferata, așa că dau muzica mai tare și încep să cânt. Ma simt optimistă. Totul va fi bine.

         Dar... ce este acest sunet care se aude? Nu face parte din melodie... O, nu!!! În bord mașinii se aprinde o lumina nou. Bordul meu arată exact ca un brad de Crăciun, este plin de luminițe. Era deja aprins becul care ma anunță că nu am lichid de parbriz, încă unul care nici nu știu de ce este aprins, dar este așa de ceva timp și acum s-a aprins cel mai important bec, cel care ma anunță că s-a terminat benzina! Cum de am uitat sa alimentez înainte sa plec?!? Chiar că sunt blonda! Este cel mai important lucru, Ema și tu ai uitat să îl faci... Ca sa nu mai vorbim ca sunt pe autostrada...!!! Îmi vine să mă dau cu capul de volan!

          Doamne te rog din tot sufletul sa găsesc o benzinărie! Te rog frumos! Hai iubita mea mașina mergi încă un pic... Sa împing mașina pe autostrada este ultimul lucru pe care vreau sa îl fac.

         Super... acum a început și ploaia. Rectific: ultimul lucru pe care vreau sa îl fac este să împing mașina pe autostrada prin ploaie udă toată.
Dar pe dreapta este ceva. Vad o benzinărie! Yupy! Cineva acolo sus mă iubește. Îți mulțumesc că nu ai uitat de mine!

        Pun benzina în mașină. Acum trebuie să plătesc și pentru asta trebuie să intru în magazin așa că îmi iau inima în dinți și alerg până la el prin ploaie. În toată graba asta nu observ că, în magazin, am un obstacol în calea mea, dar îl aud foarte bine cum țipă.

-Hei! Uită-te pe unde mergi! Este un bărbat destul de nervos. Se pare că i-am vărsat cafeaua pe el.

- Dar tu te-ai uitat? Ce tot țipi atât? Să știi ca aud foarte bine! Dacă erai atent și ținai cafeaua cum trebuie nu ne mai murdaream acum. Și eu sunt murdară! am răspuns pe același ton și eu. Până la urmă este și vina lui. Trebuia să fie mai atent. Acum suntem amândoi pătați de cafea și mai mult de atât m-am și fript un pic pentru că era fierbinte.

- Serios?! Este vina mea pentru ca tu nu ești atentă? Ești nebună!

        Nu îmi place deloc ce spune, așa că fac un pas în spate sa mă uit urât la el, dar el este chiar... frumos. Pe bune?! De ce toți bărbații frumoși sunt idioți, luați sau homosexuali? Nu mai exista nici un bărbat frumos, deștept și cu bun simț și pentru mine. Nu trebuie sa fie de zece la toate aceste capitole, dar măcar peste 8.

        Acest bărbat are la frumusețe 10,asta este clar! Este mai înalt decât mine, eu am 1,70m el cred ca are 1,80, perfect ca să port tocuri. Este brunet, cu părul un pic dezordonat cât sa fie foarte sexy și cu ochii căprui... dar nu știu dacă are o privire sexy pentru că acum aceasta mă omoară într-o mie de moduri și pe nas scoate flăcări de supărare... Dar buzele sunt pline și... le-aș săruta dacă nu ar spune numai răutăți. Iar corpul, ei bine... în timpul ciocnirii am sesizat că este foarte lucrat, deci as vrea să își dea jos tricoul, nu de alta dar este murdar... Dar să revin, trebuia să mă uit urât, nu?

- Îți cumpăr eu o altă cafea, ce atâta scandal? ! Nu înțeleg de ce te superi așa de tare?! Oricum afară plouă cu găleata și o să te uzi tot!

       Nu am avut curajul să completez că o să se ude tot, dar o să aibă și o mare pată maro pe tricou.

- Nu am nevoie de cafeaua ta! îmi spune cu dispreț și aruncă paharul la gunoi. Pleaca grăbit prin ploaie, dar nu aleargă. Acum cred că este treaz. Ploaia rece cu siguranță a avut același efect precum cafeaua: să îl trezească Este ud tot și... sexy! Am ghinion astăzi dacă era urât era mai bine. Ce să zic : păcat că ești frumos, că ești tare prost!

        Îmi continui drumul și plătesc benzina. Mă întorc la mașină udă până la piele, dar eu am un geamantan plin cu haine din care să îmi aleg o bluză uscată. Îmi aleg un tricou roșu și pornesc la drum. Dau drumul la muzica tare și încep să cânt. Nu vreau ca acest accident sa îmi strice ziua și aventura mea.

       Cu cât ma apropii mai mult de destinație încep să apară fluturii în stomac. Oricât de mult aș vrea să ascund acest lucru, nu pot. Am emoții. Este normal totuși, este un oraș nou și un loc de muncă nou.

        M-am hotărât să împart apartamentul cu o fată, pentru a nu mă simți atât de singură și sper ca astfel să îmi fie mai ușor. Pe ea o cheamă Ana. Nu o cunosc dar părea foarte prietenoasa. Lucrează în aceeași clădire cu mine. Sunt încântată de asta, deoarece nu o să mă simt atât de singură.

        Este clar că Ana nu știe să explice unde locuiește. Mă învârt deja de trei ori prin același loc, dar cu un pic de intuiție din partea mea reușesc să ajung.

       Bat la ușa cu emoții. Ușa se deschide și din spatele acesteia se ivește cel mai sincer zâmbet.

Bună, Ema?! are dubii la fel ca și mine. Amândouă avem impresia că ne uitam în oglinda, atât de mult semănam. Ea este un pic mai mică decât mine, dar și ea este blondă. Are corpul cu aceeași forma de clepsidra ca și mine. Dar totuși ochii ei sunt verzi și zâmbetul molipsitor. Stilul ei este mai adolescent potrivit vârstei ei de doar 24 de ani. Sunt sigură că vom fi confundate de multe ori.

Cafeaua ta, iubire! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum