Cafeaua ta, iubire!

Pacostea

David

Peste 2 ore domnișoara reușește să îmi demonstreze că este o pacoste. Trebuia să plătească unui furnizor 30% din valoarea contractului nu 20% cum era stipulat în contract pentru a beneficia de un discont suplimentar la următoarea negociere. Am vorbit cu șefa de la contabilitate, am pus și bilet, dar vad că au plătit doar 20%, de ce? Ma duc la ea în birou. Directorul economic nu este.

"- Cine se ocupa de plăți?" sunt nervos, dar reușesc să mă stăpânesc.

"- Eu! De ce?" răspunde Ema destul de supărată.

"- Ai plătit doar 20% din contractul cu IMH. Trebuia 30%.Ți-am pus bilet, am vorbit cu voi, ce trebuie să mai fac?" sunt destul de nervos așa că aproape țip.

" - În contract scrie 20. Nu ma interesează bilețele tale. " își ridică și ea vocea.

În timpul acesta întra în birou Jack. Pare destul de supărat după fața lui. Când ne vede pe noi certându-se se încruntă și mai tare.

"- Ce se întâmplă?" spune el cu o voce joasă.

" - Trebuie să plătim mai mult la IMH pentru a obține un bonus mai mare la următoarea negociere. Și domnișoara nu vrea!" încerc să mă calmez, am luptat destul de mult să obțin aceste bonusuri și acum ea ce face? Dă cu piciorul la toată munca mea!

"- Și tu te-ai plâns repede lui tăticu! Ce ești la grădiniță? " atât eu cât și Jack am făcut niște ochi mari. El chiar bufnește în râs.

"- Ce!?" este tot ce pot spune la replica ei. Simt că iau foc și abia mă abțin sa nu o strâng de gât. Îmi strâng pumnii și... nu mai pot de nervi. Îmi dă maxim, norocul ei ca este fată.

"- Nu știu ce dracu fac! Asta este a doua zi și sunt pusă să fac lucruri pe care nu țin de mine. Îmi dau demisia!" din ochii ei gri scapară fulgere de gheață către mine. Și ea este nervoasă, poate mai mult decât mine.

"- Ce bine! Hai fugi la grădiniță! " îi răspund fără să gândesc.

" - Știi ceva? Eu nu îmi mai dau demisia! Nu îți fac ție pe plac! O să fiu o pacoste pentru tine! " și se strâmba ca un copil mic la mine. Pe bune fata asta câți ani are?

"- Copilași, gata!" abia acum observam amândoi că Jack râde de noi. Apoi ne uitam unul la celalalt și scoatem doar fum pe nări ca niște dragoni.

" - Plătește diferența, Ema! " spune el încercând să fie serios.

"-Nu am bani, de asta nici nu am plătit din prima. Trebuie să schimb din altă valută și nu am permisiunea sa fac această operatiune. Acum mă certam și cu cei de la bancă! Doar șefa are voie. " spune ea mult mai calmă.

"- De ce nu i-ai spus așa?" ridica din sprinceană Jack când o întreabă.

"- Pentru că el nu a întrebat! El a țipat!" răspunde și se uită urat la mine.

" - Voi doi ați face bine să vă înțelegeți! Veți colabora mult și este spre bine tuturor să nu vă mai războiti. Ema este noua directoare al departamentului financiar." cuvintele lui ne-a lăsat muți pe amândoi.

" - Dar eu nu vreau!" Ema este speriată de cele auzite.

" - Nu cunosc multe informații! Ea este mai veche, de ce nu o pui pe ea? " încearcă să scape ea.

" - Nu are studiile necesare, tu le ai. O să îți explice ea tot!" Jack zâmbește pentru a o încuraja, dar nu pare sa funcționeze. Ema pare pierdută. Sigur nu și-a dorit asta.

" - O să te ajute și David! Nu-i așa? " zâmbește spre mine acum și îmi pune mâna pe umăr. Dacă nu am de ales. Doar nu o să las să dea faliment firma din cauza ei.

"- Sunt sigur că o să vă înțelegeți! Chiar foarte bine!" mă strânge de umăr ca să zâmbesc.

"- De ce schimbi directorul? " îl întreb pe Jack. Vad că se întristează.

"- Elsa are copilul bolnav grav. Își dă demisia ca să abie grijă de el." am înțeles acum tristețea lui Jack. Îmi pare foarte rău pentru ea. Ema se uită la mine de parcă noi am făcut cea mai mare prostie. Și cam are dreptate, în timp ce noi ne certam ca în curtea școlii femeia aceasta sufera cu adevărat. Suntem doi proști! Soneria telefonul Emei întrerupe momentul de liniște care s-a lăsat.

" - Bună ziua!... Sunt Ema Ramos!Noul director economic al societății Revial...trimite-mi actele le semnează domnul director Jack Wilson... Va mulțumesc! O zi bună !" încheie conversația de la telefon.

"-Cei de la bancă deblochează banii. Au nevoie de semnătura dumneavoastră și să mă împuterniciți pe mine. În maxim o ora voi face plata." este foarte serioasa când vorbește și se uită fix în ochii lui Jack.

"- Aștept actele la mine în birou." Acesta face stânga împrejur și pleacă.

" - Ești sigur de decizia făcută? Înțeleg că ești presat, dar putem cauta pe cineva mai competent. " încerc să îl fac să se răzgândească. Chiar nu vreau ca ea să fie șefa. Nu cred că o să mă pot abține prea mult, odată și odată tot ne batem noi.

"- Are pregătirea necesară, îi trebuie cineva care să îi dea încredere. A reușit să facă rost de bani în timp ce colega ei stătea cu bratele în sân, deci acționează. V-ați contrat, înseamnă că nu se lasă călcată în picioare și nu contează cine ești ea își respecta regulile. Nu îți convine că v-ați certat? " la urma seriozitatea lui a fost înlocuită de unzambet.

" - O sa ne batem într-o zi! " îl avertizez.

" - Măcar să nu vă bateți la birou! Oricum între voi este altceva. Am văzut cum vă uitați unul la celalalt la prânz, când o ținai în brate. Nu te-am mai văzut de mult timp privind așa o femeie. " îmi zâmbește mulțumit că a găsit pe cineva pentru mine. Într-adevăr m-am pierdut în ochii ei și mi-a făcut placere să o țin în brate, dar nu o sa se întâmple nimic, pe lângă faptul că suntem colegi ne mai și certam. Deci nu o să fie nimic între noi !

"- Cred că ai probleme cu vederea!" răspund privindu-l rece. El continuă să zâmbească ca și cum nu mă crede.