Edith

1

Aerul este rece, este noiembrie doar, dar zăpada acopera pana la genunchiul fiecăruia individ.
Bate tare clopotele din orasul Rouen din Franța....
Bulevardul este pustiu, frigul a înghețat fiecare dorința al fiecăruia orfan ieșit pe poarta l'orphelinat de l'amour.
Edith iese cu încă 3 călători în frigul nedomolit, fiecare dintre ei țin în mană o valiză.
Edith are una roșie, nu doar pentru că îi place roșul, dar pentru că roșul se asortează cu rochia ei roșie, ochii ei verzi, și părul ei blond.
Cei patru se strang în brațe strans, sperand că nu se vor despărți unul de celălalt niciodată.
- Nu pot să cred că fiecare dintre noi pleacă la altă școala, spune Brandon.
Un Brandon înalt , cu părul mai negru decat negru , și ochii albaștri.
- Și nu pot să cred că Josephine poartă și ea rochie, spune el glumeț , și o sărută pe Josephine pe obraz, în timp ce ea se stramba la el, și îi da o palmă ușoară pe braț.
- Ce amuznat ești Brandon , spune ea , și rade.
Landon un negres cu ochii mai negri decat căprui, păr scurt și mai înalt , își dă ochii peste cap , împreună cu Edith, și rad.
Cei patru stau afară și așteaptă să vină, cine o veni după ei să îi duca pe fiecare la un alt început de copii majori.
Uite-o pe mama strigă Edith și rade cu gura pană la urechi, cand o vede pe doamna Ann-Sofie ieșind la ei cu un coș mare de biscuiți , și un zambet larg.
Doamna Ann este mama tuturor copiilor de la orfelinat , dar e mai mult mama lui Edith.
-De ce nu așteptați înăuntru , dragi mei ?
-Am crezut că sunt deja aici, spune Landon și o strange în brațe pe Ann.
În timp ce ei glumesc , și gustă din biscuiți, vin patru mașini mari și negre, care claxonează zgomotos.....
Pe obrazul lui Edith cade o lacrimă, și îi privește pe prietenii ei, și pe Ann.
Se strang în brațe iar , și își promit că îsi vor scrie în fiecare zi.
Brandon urcă într-o mașină neagră , și lasă geamul jos.
Face un gest spre  Josephine , își sărută mana și aruncă sărutul în sus, și Josephine îl prinde , și rade iar.
O să îmi lipsiți, spune el.
Josephine urcă și ea într-o mașină.
Landon o strange pe Edith dinou în brațe înainte să urce și el în mașină.
Edith îi mulțumește mamei Ann pentru tot , și îi sărută mana , un gest care o face pe Ann-Sofie să plangă.
-Noroc, Edith , spune ea.
Edith merge spre mașină , iar cand vrea să se urce,Brandon lasă iar geamul jos și strigă : ' Și Edith, să nu te îndrăgostești prea tare la colegiu.'
Edith lasă capul jos și se rușinează.
Cei trei rad fiecare zgomotos , și dispar în ceața cauzată frigului din orașul Rouen...