Edith

14

—Mamă? Ești acasă?
— Da, dragul meu.... în baiee !

Intru în baie și îmi văd dinou mamă tolănită pe jos, gata să vomite iar.

— Ai băut iar? Ai spus că nu te mai atingi de alcool !
— Doar o gură micăăă.

Îmi trag repede fizicul de acolo. Ea se ridică , și mă prinde brutal de braț.

—Nu atitudinea asta cu mine!
—Ce o să îmi faci, o să mă ți legat de tine să te văd cum vomiți ?
—Mai taci băiete , nu știi nimic despre viață!

Surând puțin la vorbele ei, și ea mă obligă să o iau în glumă.

—Eu nu știu nimic despre viață?

Ea pur și simplu schimbă subiectul, și îmi spune :
— Unde ai fost tu? Ai fost la tipa aia pe invers , cum o cheamă..... Rachel!
Sau la vagaboanta aia Nacy.
Taică-tu trebuia să știe mai bine de cât să se nască frate cu Darcy.

Râde malefic de răutatea ei, iar eu fierb de nervi.
Nuștiu ce mă enervează mai tare, faptul că s-a luat de Rachel și Nacy , sau că a adus discuția de tata. Dar nu îi spun nimic, doar dau să plec.

—Stop,nu pleci niciunde ! Să nu crezi că dacă am băut câteva pahare nu judec.
Ce ai făcut cu Hector?
Doar cușca lui mai este.
Să nu îmi spui că l-ai vândut !
Sau l-ai dat la amețita aia de Nacy ?!

—Ba da , l-am dat la Nacy.
Și el s-a săturat să stea în casă cu o bețivă. Să nu mai spun că nu îl hrăneai deloc , pe bietul papagal !

Se întoarce cu fața la fereastră , am impresia că plânge, dar când mă întorc cu fața la ea văd doar că surâde enervată ... se întoarce brusc și mă lovește peste față....

Sunt așa confuz, pierdut de tot, nervos , pe cea care mi-a dat viață, încât nu ofer nici o reacție în schimb.
Începe ea să plângă, și să pregătească niște scuze, dar nu contează nimic.
Nu doare palma care tocmai am primit-o , nici să o văd că plânge nu doare, un singur lucru doare ... felul să văd cât s-a schimbat.

Urc repede scările , mă adun cât pot, să nu mă împiedic când urc, un val de furie îmi cuprinde toată starea , iar tot ce vreau să fac acum este să sparg ceva.
Camera mea este neatinsă, întunecată și urât mirositoare. Un aer închis plutește în vizuina mea , locul unde în ultima vreme nu mă simt prea bine. Furios încerc să fiu indiferent , dau să merg spre geam , dar cu mâna ating o fotografie cu mine și cu tata....
apuc fotografia , deschid geamul și o arunc pe fereastră.....