9

10 2 0
                                    

-Off , mai tacă-ți fleanca odată!
Trage de mine în timp ce îmi pune mâna la gură , și nu altul de cât chelnerul !
Cel care mi-a adus băutura după patruzeci de minute , cel care își dădea ochii peste cap pentru că am comandat o băutură răcoroasă !
Nu mă duce spre ieșire , ci mergem în spatele scenei , unde urcăm niște scări.
Fără să am vreun regret îl mușc de mână.
-La naiba ! Se pare că nu ești atât de liniștită și cuminte cum pari. Asta o să te ajute să te calmezi.
Îmi bagă forțat ceva în gură.... și simt , cum încet îmi pierd puterile. Ce se întâmplă? Ce mi-a dat ? Era drog ? Nu înțeleg ce se întâmplă cu corpul meu , nu se mai mișcă , nu se mai împotrivește , ochii mei nu mai văd clar , totul e în ceața, iar vocea mea e sleită de puteri. Încerc să o găsesc pe Nacy prin mulțime , dar ochii mei nu sunt cu mine în seara asta , încerc să strig , dar vocea mea e prea slabă.
-Ce ... ce vrei ? Spun mai slăbită de cât o spun atunci când alerg atât de mult încât nu mai pot.
-Ce să vreau baby girl ? Ce altceva să vreau de la un corp perfect , și neobservat de nimeni?
Rânjește , ca un monstru ! Mâna mea se îndreaptă spre fața lui , vreau să îi pișc una , dar mă prinde de mână , și mă strânge.
-Eu nu așa face asta în locul tău!
Nu ești oricum în ochii buni.... vai , uită-te la tine ce schiloadă ești ! Cum vei dansa așa leșinată ?
Stai , ce să fac ? Ce a spus?
-Aproape șoptesc când spun : " ai spus să dansez ?"
-Da , ce crezi , că am să te violez ?
Tot ce vreau de la tine este doar să te prezint unor prieteni , tu dansezi frumos , și dacă dansezi bine nu îți fac nimic . Dar dacă dansezi prost ..... păi mai bine să nu ști .
-De ce ? Spun încet .
-De ce ? Îți fac asta ?
Păi este defapt simplu , în primul rând ,dacă nu te-ai zbate ca un cocoș chiar mi-ai face ochii buni oamenilor ăștia de sus , o fată așa frumoasă vine cu partenerul ei , și dansează pentru el în timp ce toți cei de aici de sus mor de invidie. Și în al doilea rând , Nacy !
A făcut prost să îl înșele pe Jason cu mine , și apoi să mă lase ca un câine mort după ea.

Nu pot să cred! Ce este mai rău în toată situația asta? Că chelnerul este bolnav la cap ? Că Nacy își bate joc de băieți ? Sau că eu am căzut la mijloc în chestia asta , și cine știe dacă ajung întreagă acasă.
-Dar ... eu ce vină am ?
-Dulceață , tu nu ai nici una , tu ești doar o victimă , care mă ajută să mă răzbun pe Nacy , și care mă face să mă simt așa bine.
Scârbosul ăsta crede că o să dansez , sau că o să joc jocul lui dea iubita .
Îl calc pe picior , și intr-o clipă mă prinde mai strâns .

-Dacă aș fi în locul tău mi-aș păstra calmul !

-va au diable !

-Ușor , nu mă lua în franceză !
Acum am ajuns aici , ai face bine să fi drăguță .

Îmi dă o palmă peste spate , să îmi îndrept poziția , dar eu abia mai pot să mă țin pe picioare.
Intrăm în camera cea dubioasă .
Aici nimeni nu poartă vreo costumație , fetele aproape că nu poartă nimic.
Camera este o culoare de roșu închis și negru , este plină de fum , care pare a fi o ceața , lumini , un ring de dans , muzică , bărbați , și femei.

-Rafael ! Omule , ce faci ?
Cine e domnișoara?

Spune un băiat slăbuț , cu părul perfect aranjat , și un zâmbet drăguț. Are o țigară în gură , și îi face semn lui chelnerul Rafael să se apropie.

-Păi ea este iubita mea !

Vomit pur și simplu !

Mă așez , nu pentru că m-au invitat să o fac , doar pentru că simt că nu mai pot sta pe picioare.
Mă uit în jur în timp ce băieți vorbesc , fetele dansează pe ringul de dans , și presimt că mai puțin și este rândul meu să dansez.
Dar știu ce fac , mă prefac că trebuie să merg la baie , și fug cât mă țin picioarele.
Sau , nu prea pot să fug . Prietenii lui se pare să mă placă , îmi zâmbesc mereu , și surprinzător este că toți sunt de la universitate , bine , poate nu e așa surprinzător. Dar chelnerul ? Care e treaba cu el ? Să vezi când vorbesc cu domnul director , și ii spun tot ce mi-au făcut.
Brusc mă simt ca o fraieră căzută intr-o plasă a băieților , și o pârâcioasă , așa cum pâram la grădinița , dar aia nu se pune. Știu ! Ma prefac că am leșinat, așa nu mai dansez.
Telefonul meu vibrează , și văd numele lui Nacy , dar chelnerul îmi dă o privire de : nu-îl-atinge.

Mi-e frică! Cum scap din asta ? Cum am intrat în situația asta ?

-Haide draga mea , e rândul tău să dansezi !

Mă ridic în picioare , și când să leșin intr-o încercare de a scapă , văd ceva ... am crezut ca ochii îmi joaca feste.
Marcus !

-Edith ? Ce faci aici ?

-Eu ... el m-a adus aici .
Arăt spre chelner , și toată lumea din cameră se oprește din cea ce face , și se holbează la noi.

-M-a răpit practic , și mi-a dat un drog cred , să se răzbune pe Nacy , pentru că ...

-Stai puțin ! Ce tot spui acolo ?
Vrei să spui că Rafael te-a răpit in mijlocul unei petreceri a universității , și te-a adus aici ca să ce ?

-Să dansez ! Spun încet.
Vrea să mă dau drep iubita lui , și vrea să..

-Bine , ajunge! Nu vreau să știu partea aia !
Ai spus că vrea să se răzbune pe Nacy!
De ce ?

-Pentru că Nacy , cum sa zic Nacy ...

Îmi dau seama că nu par deloc credibilă, par mai exact beată , și toată lumea a rămas șocată de la spusele mele.
Nuștiu ce să mai fac ,nimeni nu spune nimic , și eu vreau doar sa ies odată de aici , din coșmarul ăsta.
Marcus nu mă ajută , stă doar și se holbează în timp ce cei din jur chicotesc.
Nu plânge Edith , poți să o faci !

-Te rog ajută-mă ! Cheamă-o pe Nacy te rog!
Încep să plâng , și tremur . Nuștiu dacă e de la drog sau este de la frigul din cameră. Rochia asta este destul de subțire , și acum drogată , mă simt dezbrăcată de haine , și demnitate. Nu am fost niciodată tratată așa , și nu am fost niciodată în situația asta de proastă fraierită.

-Gata ! Vrei să nu te mai smiorcăi , îți curge machiajul.
Tu vi cu mine la Nacy!
Iar tu Rafael ai face bine să ai argumente bune in fața justiției.

Mă simt așa ușurată .
Îmi iau telefonul , și când ajung la masă îl privesc pe chelner în ochi , văd cum este umilit . Planul lui a fost defapt să o facă geloasă pe Nacy , prieteni lui nu aveau idee de ce anume a pus la cale.
Dar și-a ales victima greșită , nu sunt o jucărie făcută in China. Și înșfârșit fac ceva ce am vrut să fac de la bun început , îi dau o palmă pentru toată situația în care m-a băgat , și pentru acel drog pe care aș vrea să il dau înapoi , dar din păcate nu pot.

Ies pe ușa cu Marcus , și fără să mai spunem ceva coborâm scările.
Mă uit la mobil și văd multe apeluri pierdute de la Nacy.
Când ajungem jos Marcus mă conduce la Nacy , care este pe ringul de dans cu Jason .

-Edith ! Unde ai fost ?

-Am fost răpită , poveste lungă. Eu plec!

-Poftim ? Edith cum adică ?

Nervoasă , dezamăgită pentru că am fost așa proastă , nu răspund ci doar plec .
Pot sa ajung singură la domni Brooks , durează doar 15 min pe jos . Deși rochia asta este subțire , voi supraviețui
De acum înainte îmi voi vedea de studiile mele , fără petreceri sau Nacy.
Fără distrageri.
Am venit din Franța pentru universitatea asta , ca să fiu maltratată ? Am venit în Londra ca să fiu drogată? Ce e cu mine ? E doar vina mea ! Nu trebuia să am încredere în Nacy! Ce a fost în capul ăsta franțuzesc? 

M-a prins o ninsoare.
Părul meu este ciufulit , machiaj este distrus , rochia este udă , și încă tremur.
Nu știu dacă este de la frig , sau drogul încă se joacā în corpul meu , sau ce a fost aia ....

Ajung acasă , și când intru Mia este pe canapea la televizor.
Nu mă observă , și asta mă bucură .
Merg sus , și când ajung în cameră mă trântesc pe pat , și plâng .
Nu plâng pentru ca sunt slabă. Plâng pentru că m-am lăsat păcălită , plâng pentru că sunt furioasă pe mine.
Plâng pentru că puteam fi rănită , sau lucruri mai oribile.
Plâng pentru că am crezut că am o prietenă , care s-a dovedit a fi neadevărată. Și mai plâng dintr-o cauză , plâng pentru că sunt Edith !

EdithUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum