Capitolul 8

227 20 0
                                    

Alarma telefonului inundă liniştea camerei. Întind mâna somnoroasă spre acesta şi privesc ora indicată de el, mai exact ora şapte a.m.

    Mă ridic din pat şi pornesc spre baie unde îmi fac rutina zilnică. După ce ies din încăpere, mă duc în bucătărie de unde iau cutia cu suc de portocale din frigider şi îmi torn într-un pahar.

   
     Optez pentru o cămaşă neagră transparenta si niste blugi negri ,iar tinuta este completata de niste pantofi stiletto de aceeasi culoare.Machiajul este unul simplu si consta intr-o linie sibtire de tus si un ruj mov inchis.

Soneria usii ma face sa ma opresc din aranjarea patului. Ma indrept spre aceasta imediat ce imi asez camasa si imi las parul indreptat sa cada pe spate.

Ma uit pe vizor ,iar curiozitatea ma cuprinde in momentul in care ii vad pe cei doi frati.

-Neatza!spune Stacy si intra sa ma sarute pe ambii obraji eu urmandu-i gestul.

-Hey!spune Max ,parca fiind distras de propriile ganduri.Cateodata ma sperie omul asta cine stie ce-i coace mintea.

Ii poftesc in casa si se aseaza pe canapeaua din living.

-Ce va aduce pe aici?intreb eu ,privirea fiindu-mi indreptata spre cei doi.

-Pot veni cu tine la atelier ,poate si cumpar ceva.spune ea chicotind de parca ar fi o adolescenta careia i-a zambit cel mai popular baiat din scoala.Iar el va face pe soferul azi pentru ca imi va arata orasul si masina mea e in service din cauza unui bou cand veneam de la aeroport.raspunde fata la privirea intrebaroare ce il avea ca subiect pe fratele ei.

-Nu uita de sedinta Stacy!spune Max fiind iritat de gandul de a face pe soferul surori lui.

-Bine!spune bruneta exasperata de parca toata dimineata a fost chinuita cu aceasta propozitie.

-Scuzati-ma putin.spun si ma indrept spre baie.

Inchid usa si ma prabusesc pe gresia rece a baii.Cum il voi suporta toata ziua?Azi are yn costum negru la care a asortat o cravata de aceeasi culoare.Parul este ciufulit in stilul lui specific ,mi-as baga mana in parul ala.

O doamne ,hormonii isi spun cuvantul.

Ma ridic si imi privesc reflexia pentru a ma asigura ca totul arata impecabil ,din cauza anumitor stiri devenisem obsedata de aspectul fizic plus faptul ca in generala eram mai plinuta si bataia de joc a unor copii. Nu pot sa uit cuvintele Nanei :Nu conteaza parerea lor despre tine ci parearea ta despre tine.Dupa multi ani mi-am dat seama de ce acei copii erau rai pentru ca a fi rau e mai simplu decat a fi bun pentru ca cei buni isi calculeaza gandurile inainte de a vorbi pentru a se asigura ca nu vor rani pe cineva.

Deschid usa si ma indrept spre cei doi frati.

-Imi iau geanta si plecam ,ok?ii intreb uitandu-ma la ei ,raspunsul neintarziind sa apara printr-un semn afirmativ din cap din partea lui Stacy.

***

In fata magazinului era Brigitte care se chinuia sa deschida usa din sticla.Ii fac un semn din cap ,iar ca raspuns primesc tot un gest asemanator.

Parchez masina ,iar exemplul meu este urmat si de autotorismul in care se aflau cei doi.

Stacy coboara in graba din masina si fuge spre usile din sticla care acum sunt deschise.Ma indrept si eu spre aceasta ,pe urmele mele fiind si Max.

-Hey ,Brigitte!o salut pe fata ce statea acum in spatele blatului negru.

-Buna ,Elisabeth!raspunde aceasta la salut.

-Brigitte?spune Stacy indreptandu-si privirea spre locul din care a raspuns fata.

-Sta- nu apuca sa termine ca este atacata printr-o imbratisare de fata bruneta.

Pare ca bruneta o cunoaste de mult timp pe blonda.

-O Doamne ,de cand nu te-am mai vazut?!exclama Stacy ,in timp ce o pupa pe ambii obraji pe Brigitte.Parca spuneai aseara ca nu poti iesi ca mama ta te-, nu apuca sa termine pentru ca un sunet gutural se auzi din spatele meu.

-Max?!spune Brigitte albindu-se la fata.

-Imi spune si mie cineva ce se intampla aici?spun simtind ca sunt paralela cu situatia de fata.

De unde cei doi frati o cunosc pe Brigitte si mai mult ea nu a spus ca mama ei e moarta?

-Brigitte e prietena mea cea mai buna si fosta iubita a lui Max.spune Stacy ultima parte incet desi afirmatiile ei au starnit doua priviri furioase.

-Parca ai spus ca mama ta a murit acum doua saptamani?spun privind-o curioasa pe blonda din fata mea.Parca aveai nevoie de un loc de munca?spun de data asta nervoasa.

-De ce ai avea nevoie de un loc de munca intr-un atelier cand parinti tai sunt in topul celor mai bogati oameni din America!spune Stacy amuzata de situatie si de sunetele guturale ale lui Max.

-Pentru numele Lui Dumnezeu ,taci!tipa Max desfacandu-si cravata si cativa nasturi de la baza gatului.

-Brigitte aparent mama ta nu e moarta si ai cum sa te intreti ,deci de ce ai vrea sa te angajezi intr-un atelier?spun privind-o dur.Si pe tine Max de ce te deranjeaza ca aflu faptul ca am fost mintita?spun  analizand  fata serioasa a brunetului ,cum nu primesc niciun raspuns si observ schimbul de priviri dintre cei doi continui.Voiati sa faceti glume proaste sau ce?spun plimbandu-mi privirea de la unul la altul.Va rog sa iesiti amandoi din atelier!spun privind iesirea.Si Brigitte te rog sa lasi cheile pe blat.spun privindu-i pe amandoi cu un oarecare dezgust.

Cei doi ies si se indreapta spre masina lui Max.Cum am putut sa fiu atat de vulnerabila si cum am putu sa ma incred in Max?Apoi in Brigitte?

Nu sunt dezamagita de ei ,sun dezamagita de mine.Pedeapsa asta o merit nu trrebuia sa-l las pe Max sa paseasca nici macar un centimetru dincolo de bariera de vecini-prieteni.

Mai aveam putin si simteam cum mi se incetoseaza privirea.Nu stiu daca plangeam pentru ca ma dimteam tradata sau pentru ca eram geloasa ,dar optez mai mult pe prima varianta.

Imi indrept privirea spre Stacy .

-Daca vrei eu plec.spune ea cu o voce joasa.

-Nu ,cu tine nu am nimic doar ca nu-mi place minciuna de aceea am reactionat cum am reactionat.spun incercand sa par bine.Vrei sa-ti arat rochiile?intreb afisand un zambet.

-Daca insisti! exclama ea chicotind.

-Cam ce anume doresti?spun.

-Pai ce rochie crezi ca mi s-ar potrivi?spune ea putin tematoare.

-Cum ti se pare bejul ?spun analizand-o pentru a primi ca raspuns o ridicare din umeri.Asteapta-ma aici.spun si ma indrept spre camera unde tin schitele pentru a lua ultima rochie creeata.Era o rochie neagra ce avea pe mijloc o fasie crem.

-Cum ti se pare?o intreb pe bruneta din fata mea.

-O ador!exclama ea indreptandu-se spre cabina de proba.

Chess PiecesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum