Chess Pieces

Capitolul 2

Privea casa cu regret, nu voia sa paraseasca singurul loc ce i-a fost acasa.

Simtea ca abandoneaza o mare parte din sufletul ei plecand, dar doar asa se poate revansa si fata de ea insasi. Nu se poate lasa calcata in picioare la nesfarsit de dorinta de a-si face parintele mandru.

De acum inainte tot ce va face va fi doar pentru ea insaşi, suna egoist dar merita si ea sa fie fericita.

Mai privi odata casa si o lacrima i se rostogoli pe obraz, nu v-a uita niciodata aceasta casa deoarece a fost caminul ei si locul in care putea fi ea insasi.

Nu vroia sa plece dar faptul ca impartea acelasi oras cu acel om ii crea un sentiment de repulsie.

Aseza geamantanele in portbagaj si urca in masina. O ultima privire a mai fost aruncata spre casa si derapa in forta.

Era sigura ca cei care au cumparat casa vor fi foarte multumiti de ea.

Drumul pe care mergea o ducea in New York. Era un drum de 5 ore dar merita.

Doar gandul ca va lua totul de la zero o incanta, nu va avea niciun stres, va putea sa fie doar ea.

A reusit sa-si ia un apartament cu banii luati pe vinderea casei si i-au mai ramas bani si pentru deschiderea unei afaceri.Simtea ca insfarsit va reusi, ca totul va fi bine.

Oprise in fata unui complex rezidential, unde se afla apartamentul pe care il detinea. Erau blocuri inalte ,majoritatea de 16 etaje. Ea continua sa mearga spre blocul cel mai inalt ce avea 20 de etaje, inscriptionat cu litera A, langa acesta era o parcare subterana si merse spre numarul 89, acesta fiind si numarul apartamentului sau.

Cobora din masina si scoase toate geamantanele. Se indrepta spre lift si pozitiona cele patru geamantane de o parte si de alta a sa. Cand liftul veni, din el coborara un grup de barbati ce pareau sa aiba in jur de 25-30 de ani, erau 6 in total.

Ea ii analiza din cap pana-n picioare, singura asemanare dintre ei era ca erau inalti si bine sculptati, in rest erau total opusi. Cinci dintre ei erau imbracati sport, doi dintre acestia aveau parul castaniu cu reflexii blonde si semanau foarte mult de parca ar fi frati. Ceilalti trei aveau parul blond in nuante total diferite. Ultimul era brunet ,avea ochii verzi si era imbracat intr-un costum negru, prin camasa alba se vedeau foarte usor muschii bine conturati ai abdomenului.

-Baieti, v-am spus ca nu pot juca astazi football. Tata m-a chemat azi la bi- ,nu mai apuca sa continue deoarece o vazu pe fata asteptand liftul din care ei tocmai coborara. Lasa-ma sa te ajut. spune acelasi tip brunet imbracat in costum.

-Parca spuneai ca ai treaba, Max. spune unul dintre blonzi vazand ca prietenul sau prefera sa flirteze, decat sa joace un joc impotriva dusmanilor sai din copilarie.

-Mai poate aştepta putin. spune el apucand cele patru geamantane ale fetei.

-Multumesc. murmura ea cand intra in lift si apasa pe butonul cu numarul 18.

-Pentru nimic.spune barbatul analizand-o. Apropo, eu sunt Max. spune el asteptand ca fata sa-si dezvaluie numele.

-Elisabeth, incantata de cunostinta. spune ea intinzandu-i mana

-De asemenea. spune el lasand doua geamantane jos pentru a-i strange mana. Esti noua pe-aici, nu? continua Max cu o urma de amuzament in voce.

-Este atat de evident? spune fata amuzata de situatie.

-Sa fiu sincer, da. raspunse el inainte ca usile sa se deschida.

Fata iesi prima si se-ndrepta spre usa cu numarul 89 si o deschise. Intra inauntru si cauta cu mana un intrerupator, dar in zadar. Se lasa pagubasa si-si cauta telefonul pentru a lumina holul spatios. Barbatul intra in casa, lasa geamantanele jos si inchise usa.

-Ce faci ? intreaba ea vazand prin negura ca barbatul se apropie de ea.

Barbatul nu o baga in seama si isi aminti ca acest apartament este la fel ca al sau, deci are intrerupatorul fata in fata cu usa, unde se afla Elisabeth. El isi intinse bratul sa aprind lumina si in acel moment amandoi se simteau jenati. Bratul baiatului era pozitionat inca pe intrerupator iar fata statea cu spatele la intrerupator. Mai erau cativa centimetri si barbatul ii atingea posteriorul. Amandoi realizand acest lucru se departeaza unul de celalalt.

-Scuze. spune Max cu privirea in pamant, putin jenat de situatie. Eu o sa plec. Daca ai nevoie de ceva, eu stau chiar sub tine la apartamentul 85. Cand isi dadu seama ca fraza pe care tocmai o rostise lasa loc de interpretari adauga repede. Adica, sub apartamentul tau. spune el amuzat de atmosfera creata.

-Mi-am dat seama.

-Bine, deci ne mai vedem. spuse barbatul afisand un zambet fermecator.

-Bine. Pa. spuse fata inchizand usa.

Nu a avut destul timp pentru a analiza apartamentul, era spatios dar parca ii era urat sa stea singura in el. Era o vorba "Cand viata iti da lamai faci limonada". Nu mai avea de ales, va imparti cu ea insasi cele 4 camere ale apartamentului. Tot se intreba, ce a fost in capul ei de a cumparat giganticul spatiu.

Toata mobila din fosta casa se afla deja aici. Cremul, albul si negrul domneau in apartament, dintre acestea trei cel mai mult prefera culoarea crem. Pentru ea aceasta culoare era ca un medicament, aceasta o calma de fiecare data.

Intra intr-una dintre camere ce continea mobila din dormitorul ei, cauta cu privirea frumosul tablou pictat de ea, pentru a-l admira. Si ea era fascinata de contrastul facut de culorile intunecate pe panza alba.

Acest tablou ii reaminti de ziua in care implini 19 ani de cand tatal ei a inceput sa uite de ziua ei.In acel moment si-a descarcat toate sentimentele pe panza din fata ochilor ei.

Dupa ce aseza toate hainele in dressing, isi lua leptopul si telefonul asezandu-se pe canapeaua din living. Porni televizorul si schimba canalele TV pana ce o emisiune ii atrase atentia.

"-Domnule Johnson, nu v-am mai vazut de doua saptamani in lumina reflectoarelor. Sper ca nu aveti vreo problema in viata privata.

-Nu, nici vorba de asta.

-Din cate am inteles domnnule Johnson, asteptati un nou copil cu viitoarea doamna Johnson?

-Da, este adevarat. Cateodata ma intreb cum voi aflati mereu totul.

-Apropo de copii, ce mai face domnisoara Elisabeth?

-A fost concediata."

Doar atat putea spune tatal ei de ea, pentru el conta mai mult imaginea sa in inalta socitate. El de doua saptamani nici nu a mai cautat-o, de la ultima confruntare. El nu isi facea deloc griji pentru fiica lui de care nu mai stia nimic, ba din potriva face si un copil cu o femeie de aceeasi varsta cu fiica lui. Sentimentul de repulsie se marea, daca pana acum o parte din ea mai simtea ceva bun pentru el acum tot ce simtea pentru el era scarba, poate era prea dura dar asta era ceea ce ea simtea.

Un ciocanit in usa ii intrerupse gandurile. In fata usii era Max cu doua cutii de pizza in mana.

-M-am gandit ca nu ai apucat sa cumperi ceva de mancare, asa ca in seara asta voi face pe vecinul pasnic. spune afisand un zambet adorabil, fata acum observa ca avea gropite, era adorabil. Fata la acest gand zambi.

Tinuta ei era una lejera,,purtand niste pantaloni de pijama si un maiou negru. Barbatul din fata ei era imbracat intr-o pereche de pantaloni de trenning negrii si un tricou de aceeasi culoare. Avea parul ravasit intr-un stil haotic ce parea asezat cu multa atentie.

-Chiar voiam sa ma duc la frigider, apoi sa vad ca nu am nimic in el si sa comand o pizza sau mancare chinezeasca. spunea cu o urma de amuzament in voce.

-Deci, ma inviti inauntru sau voi manca singur doua cutii cu pizza. ameninta Max pe un ton jucaus.

-Esti invitatul meu. spune fata asteptand ca el sa-si faca intrarea in incapere.

Cum vi se pare?

Vreau pareri si votiri.

Kisses from Frappe.