După ce amândoi au luat prânzul, Yeonjun a devenit surprinzător de energetic. Iar Soobin nu a reușit să își stăpânească râsul, văzând energia pozitivă pe care o transmite cel din prezența lui. Brusc, Yeonjun s-a apropiat de Soobin, prinzându-i mâna și forțându-l să îl urmeze.
Încă afundându-se în pădure, cu Yeonjun ghidând drumul, pe Soobin părea să nu îl deranjeze că se țineau de mâini. Din potrivă, se obișnuise. Într-un final, au ajuns într-un loc fără copaci, înconjurat de tot felul de flori.
Soobin a luat o gură adâncă de aer, în timp ce privea uimit frumusețea locului. Totul în jur semăna cu o mare de flori multicolore, din diferite specii. Făceau ca priveliștea să fie desprinsă din cea mai frumoasă artă.
Soobin avea parte de cel mai relaxant moment din viața lui, până când a simțit o mică lovitură pe fruntea sa.
A privit în toate direcțiile, căutând motivul, doar ca să îl vadă pe Yeonjun stând la câțiva metri distanță de el, evitând contactul vizual. Fața lui spunea, cu certitudine, "n-am fost eu."
"De ce! Vino aici!" Spune Soobin, începând să alegere după Yeonjun, care, la rândul lui, nu se lăsa prins.
De fapt, se distrau. Râzând și alergând, exact ca și copiii dintr-un parc obișnuit.
>>>>>>>
CITEȘTI
ᴡʜᴇʀᴇ ʏᴏᴜ ᴀᴛ || ʏᴇᴏɴʙɪɴ
Fanfic《Yeonbin AU, În care zvonurile spun că un monstru cu coarne stă ascuns în pădurea din spatele academiei. Într-o zi, un grup de delicvenți decid să îl trimită pe Soobin, noul elev transferat, în pădure. Zvonurile erau adevărate. Au dat de monstru, d...
