X570

~ IX ~

Nu stiu cand am ajuns sa ne sarutam. Sa fii fost dupa ce am inceput din nou sa plang pentru ca nu stiam ce hotarare sa iau...sau dupa ce traznetul acela nenorocit m-a aruncat practic in poala lui?

Am realizat apropierea dintre noi abia dupa ce ne-am oprit sa ne tragem sufletul. Gustasem din plin din buzele lui mentolate si acum...voiam mai mult...

"Ce facem Krista?"

"Ne sarutam!?" Ochii lui absolut minunati inca mai cautau raspuns la intrebare desi practic eram dispusa sa ii arat de 1000000 de ori ce faceam.

"Si e bine?"

L-am tras mai aproape si mi-am lipit fruntea de a lui.

"Tu ce crezi? E bine daca" i-am atins buzele cu ale mele fara a-l saruta "fac asta? Sau asta?" mi-am ingropat degetele in mopul de bucle ciocolatii simtindu-le textura moale. Am inghitit in sec. Nu era bine dar simteam ca si cum era. Simteam ca si cum astfel as fi scapat de o povara care imi apasa pe inima.

"Profiti de starea mea?"

M-a facut sa chicotesc destul de tare si sa dau sa plec. M-a tras inapoi la el si s-a ridicat cu mine in brate intrand in hol. A mers in linie dreapta pana la canapea si acolo i s-a rupt firul. Pana acolo cu simturile de felina. S-a ciocnit de canapea si am picat pe podea cu un zgomot infundat.

Am ras amandoi ca idiotii.

"Te-ai lovit?" l-am intrebat printre hohotele de ras.

"Eu ar trebui sa te intreb asta!" 

"Oh taci Styles..." m-am sprijinit bine in genunchii pe care ii aveam de o parte si de alta a lui si l-am dezbracat de tricou. "O sa iti desfac bandajul!"

"Acuuum?" a intrebat ca si cum eram pe punctul sa ii tai tot cheful. Am dat din cap si i-am desfacut usurel bucata alba de tifon lipita cu banda. Am aruncat undeva pe canapea bandajul si m-am uitat foarte atenta la operatia facuta de mine cu doar o zi in urma...lipsea ceva...lipsea munca mea neingrijita...poate doar pentru ca din operatie nu mai ramasese decat un semn de marimea unei unghii. 

"Nu mi-ai spus ca te poti regenera atat de repede! Felinele nu au abilitatea asta!"

"Eu nu sunt o felina obisnuita!" raspunde foarte increzator pentru care primeste un ghiont in coaste. I-a scos tot aerul din plamani.

"M-ai mintit din nou draga domnule Styles si trebuie sa platit pentru asta!" Sarut. "O sa am grija sa suferi." am coborat cu buzele pe gatul lui, pe clavicula, i-am sarutat pieptul si m-am oprit deasupra ranei. Am depus un sarut usor peste ea si am zambit in sinea mea, multumita, ca il facusem sa tremure putin. Imi atinsesem scopul acum puteam sa ma predau lui. 

Puteam sa incepem sfarsitul.