Alec imi saruta cu ardoare fiecare părticică din corpul meu fierbinte. Numai gândeam limpede, gândurile mele erau înecate in placere și alcool. Imi inchid ochii simtitnd cum isi zdrobește buzele de ale mele unindu-si mana cu a mea, imi răsfață pieptul cu atingeri deosebite în timp ce ma saruta. Ma simțeam ciudat, de parca mintea mea încearcă sa imi reamintească de niste momente întunecate.
Ignor acest gând punandu-mi mainile pe maxilarul sau apropiindu-l mai mult de mine. Ii simt mana langa betelia chiloților din dantela vrand sai dea incet incet jos. Am deschis îngrozită ochii cand memoria mi-a redat cea mai groaznica amintire, imi pun mainile pe pieptul lui Alec aprope dandu-l jos din pat apucand speriata cearceaful de langa mine acoperindu-mi corpul.
- Adelle esti bine?
Respiram din ce in ce mai greu privind in gol parca retrăind acele momente groaznice. Numai auzeam nimic in jurul meu, tot ce auzeam erau acele țipete de ajutor de atunci din partea mea. Acel barbat violent, imi rupsese hainele de pe mine obligandu-ma sa ii fac pe plac, imi dădea palme peste fata, ma lega in lanțurile acelea ruginite. Vânătăile cu care rămâneam după ce pleca, cum râdea bagandu-mi spaima în mine, cum ma lasa fara vlaga pe podea ca pe o papusa veche, cum ma lega la gura pentru a ma face sa tac... toate astea mi se aratau acum in fata.
- Adelle uita-te la mine. Simt mana lui Alec pe spatele meu fierbinte care ma face sa tresar.
- Lasă-mă in pace! Aprope am zbierat speriata curgandu-mi lacrimi din ochi.
Alec ma priveste calm apropiindu-se incet de mine incercand sa ma calmeze. Simteam cum ma apuca incet de mijloc tragandu-ma in bratele sale lipindu-mi capul de pieptul sau. Acesta ma tine cu o mana de mijloc iar cu cealaltă de cap sarutandu-ma pe frunte. Imi inchid ochii lasand lacrimile sa-mi inunde chipul.
- Imi pare rau, imi pare rau. Spuneam printre suspine incercand sa ma liniștesc.
- Shhh, acum ești cu mine Adelle, mereu voi fi cu tine.
Corpul meu tremura ca o gelatina Alec incercand sa ma calmeze. Chiar aveam nevoie de el acum, nu pot face fata trecutului de una singura sunt prea neputincioasa fara el.
•••
Simt o caldura care imi mângâie chipul adormit, imi deschid lenesa ochii privind derutata in jur. Ma rudic pe marginea patului dar cum o fac o durere cumplita imi străpunge capul, imi mangai tâmplele in speranța că poate asa durerea va mai ceda. Incerc sa ma ridic din pat sperând sa nu cad pe jos intrând în baie. Arat ca naiba. Imi spuneam eu văzându-mi reflexia din oglinda uriasa, in timp ce imi frecam tâmple mi-am amintit ce am făcut seara trecuta. Alec a stat langa mine pana s-a asigurat ca m-am calmat. Atunci...de ce nu m-am trezit cu el langa mine? De ce m-a lăsat singura?
Pornesc apa dusului in timp ce ma dezbrac de bluza pijamalei, ciudat imi amintesc ca am adormit aprope dezbracata. Nu stiu dacă este cea mai buna idee sa-mi fac baie cu apa fierbinte dar nu suport bici sa miros a tutun combinat cu alcool. Pasesc in cabina dusului land apa fierbinte sa-mi limpezească corpul și parul încâlcit. Nici doua minute nu ai trecut ca deja baia era plina de abur cald, simteam cum durerea de cap persista iar ochii mi se închid putin cate putin. Picioatele mi se inmuiasera lasandu-mi corpul sa cada langa geamul cabinei.
- Adelle! Deschide usa! Il auzeam pe Alec cum imi cere săi deschid dar chiar dacă voiam nu ma puteam misca.
- Alec. Am rostit incet cu ultima răsuflare inchizandu-mi ochii.
•••
Imi deschid incet ochii dând de un alb imaculat, sunt în rai? Imi intorc putin capul văzându-l pe Alec cu spatele la mine vorbind cu un om imbracat cu cea ce pare a fi un halat alb. Incerc sa-mi dau seama uitându-mă in jur prin încăpere, clar nu eram in camera mea. Peste tot erau numai seringi, pastile și alba iar mirosul...era unul înțepător făcându-mă sa ma gândesc la un spital sau cabinet medical.
- Adelle te-ai trezit. Alec vine langa mine așezându-se pe scaunul de langa patul meu.
- Unde sunt? Spun cu un glas stins uitându-mă îngrijorată la Alec.
- La infirmierie. Imi răspunde domnul in halat alb privindu-mă serios cu un fel de dosar in mana.
- Iti amintești ceva? Ma întreabă domnul in halat eu incercand sa ma uit la el.
- Mnu, inafara de faptul ca imi făceam baie și am căzut pe jos.
- Nu ai căzut, ai lesinat. Imi răspunde Alec privindu-mă serios.
Nu părea suparat avea o stare neutra care imi accentua gândul ca eu sunt devină pentru toate astea. Dacă nu mergeam la club cu Zoe, daca nu as fi băut, daca nu ma îmbatam mai ales, nu ajungeam aici. Incerc sa ma ridic dar sunt oprita de Alec care isi pune mana pe pieptul meu nepermitandu-mi sa fac vreo miscare.
- Odihnește-te. Imi spune acesta pe un ton putin mai gros de parca m-ar obliga.
Ma încruntat la el ca un copilaș căreia i-a fost luata bomboana fiind atenta la maxilarul sau deja inclestat. Alec se ridica de pe scaun mergând putin mai departe de patul meu impreuna cu doctorul, vorbeau ceva dar nu o făceau cu voce tare. E clar ca vorbesc despre ceva ce eu nu trebuie sa aflu.
•
Ma trezesc în același pat alb acoperita pe jumătate cu un halat de spital pe mine. Am tresărit cand mi-am întors capul văzându-l pe Alec uitându-se la mine cu bratele încrucișate. Ceva era ciudat in privirea lui parca se uita special la un lucru, cand imi indrept privirea spre corpul meu imi dau seama ca halatul era desfacut lasand la iveala prea mult din sanii mei. Ma ridic ca arsa din pat apucand halatul de ambele părți legandu-mi cordonul de mijloc.
Numai halat nu era ăsta, imi ajungea pana la fund oferindu-i lui Alec o priveliște de neuitat spre fesele mele. Alec ma urmărește cu privirea aparandu-i pe chip un mic rânjet csnd imi vede fesele, stai...dacă acum sunt în halat inseamna ca el m-a văzut....goala? Normal Adelle, doar nu-ți faceai duș cu hainele pe tine cand ai leșinat.
- Schimbate in hainele de pe scaun. Ma uit spre scaunul de langa fereastra vazand o pereche de pantaloni negrii impreuna cu o bluza roz.
- Bine. Iau hainele pregatindu-ma sa merg după perdeaua alba.
- Am zis eu cumva sa mergi după perdea pentru a te schimba?
Alec m-a mai văzut goala, nu de asta imi era rușine. Imi era rușine de faptul ca suntem intr-o infirmierie, un loc public unde oricine poate întra cat ma schimb eu.
- Alec te rog, nu suntem acasă ca să ma pot dezbraca fara grija ca cineva va intra peste noi. Alec ma privea serios luand un scaun pe care il poziționează astfel încât sa steau cu bratele pe spătarul sau.
Mi-a făcut semn sa încep sa ma dezbrac păstrându-și privirea serioasa. Nu o pot face, dacă intra cineva peste noi? Ce o sa spuna? Alec nu-și lua privirea arzătoare de pe mine așteptând sa ma dezbrac.
CITEȘTI
You are mine {18+}
Romance"Am nevoie" șoptește ea "Stiu micuț-o" răspunde el " Cum?" întreabă ea " Esti a mea, mereu stiu"
