Alice

(paişpe)

Ma holbez la tipul din faţa mea. E inalt,frumusel,destul de bine facut si foarte strain.

-Cristi. Nu ma mai stii? De la pub..?

-Scuze,in ultima perioada cam uit chestii se pare. Ce doresti?

-Voiam sa vad cum mai esti. Pot sa intru?

Ii fac loc pe langa mine si inchid usa in urma lui.

-Esti putin cam...paranoica...Sigur esti bine?

-Da,sunt bine. Cred ca o sa-mi fac un ceai.

Asa ca i-am intors spatele si am plecat in bucatarie. Pun apa sa se fiarba si caut doua pliculete de ceai de menta . Cristi apare langa mine.

-Stai jos,iti fac eu.

Zambesc si ma supun.

-Ce ai mai facut zilele astea?ma intreaba el.

-Pai..ma opresc brusc.

-Pai ce?

Ma frec la ochi

-Scuze,ma ia cu ameteala. Unde esti?

-Cum adica unde sunt?parea panicat

-Nu te vad,adica vad in ceata.

-Porti ochelari?

-Nu,nu cred. Cristi,mi-e rau.

- Ce naiba e cu tine?

Ma ridic si dau in ceva-in el cred-iar apoi aud cum se sparge ceva-cana cred- . Ah sigur era cana,picaturi de apa fierbinte imi ard piciorul.

-Aş!tip eu.

-Scuze ,scuze !

Pasesc inainte si calc pe un ciob. Ma impiedic. Cad. Mi se inchid ochii. Incerc sa respir. Imi pierd glasul. Respir precipitat. Cred ca nu mai respir.

*

Fara lumina,fara sunet,doar un loc infinit nicaieri.

Plutesc,privesc negrul infinit cautand un punct,un reper. Nu stiu unde e sus si unde e jos.
Asta trebuie sa fie moartea. Un nimic. Cine spunea de viata dupa moarte?
Unde sunt ingerii care vin dupa mine,unde e lumina orbitoare spre rai? Unde e vocea aceea care imi reaminteste ce am gresit?
Unde e noul trup in care trebuie sa ma reincarnez?
Trebuie sa gasesc un chiosc de tichete si sa astept la vreo coada?
Unde imi sunt amintirile? Cine sunt? De ce sunt aici? Am murit? De ce am ajuns pe pamant? De ce m-am nascut? Oare am avut vreun scop? Daca as fi avut sigur mi l-ar fi furat tiganii. Ei mi-au furat si bicicleta la 4 ani. Am fost fericita?
Niciodata nu stii cand urmeaza sa-ti parasesti familia,prietenii,dusmanii. Daca stiam ca o sa mor as fi vorbit cu cineva? De la cine mi-as fi luat ramas bun? De cate ori am plans? De ce am plans?
Stai,unde sunt eu? Unde mi-e trupul? Ce sunt ? De ce m-am chinuit sa nu ma ingras daca acum nici nu mai am corp? La cine e? Am nevoie de el? Stai. De ce am nevoie de chestia aia jegoasa? Pot gandii si asa orice as fi.
E liniste. E bine aici. Poate o sa o vad pe mama. Oare mama stia ca va muri? Oare ea a ales sa moara ? De ce ar fi facut asta? E placut aici. Poate de aceea.
-Mama!
Imi aud ecoul. Imi aud ecoul. Nu il mai aud.
Negru,gol,trist,linistit. Ca sufletul meu inainte sa ajung aici. Poate fiecare ajunge sa vada si sa simta ce are in suflet. Imi place. Poate raman aici sa-mi descopar toate partile ascunse ale sufletului meu.