Ma trezesc dintr-un cosmar. Nu e un cosmar. E din nou amintirea acelui nenorocit de incendiu. Oftez. Sunt din nou doar in lenjerie. Ma uit spre directia ferestrei si gasesc alte haine pe scaun. Ma duc si imi iau un tricou si niste pantaloni gri si o pereche de boxeri cu stelute. Sunt draguti. Ma imbrac repede si ma uit pe fereastra. Nu s-a schimbat nimic. O lacrima mi se agata de coltul unul ochi dar o inlatur repede. Esti puternica,Alice.
Ma pun inapoi in pat si ma gandesc la ziua de ieri. Mi-a placut mancarea de la cina desi nu-mi amintesc foarte bine ce era. Mi-l amintesc pe Raul cum m-a sarutat iar apoi mi-a ignorat privirea toata ziua. Ce e cu el?
Ma uit nelinistita spre usa. Astept sa se deschida dar nu o face. Ma gandesc la coridorul lung si negru. Daca nu ar avea luminile acelea slabe din podea , m-as impiedica si mi-as rupe ceva de cate ori as trece pe acolo.
Mai stau asa un timp si apoi ma intind in pat.
Usa se deschide incet si el apare in camera mea.
-Buna ,il intampin eu.
-Buna,raspunde el.
Ramane asa in fata usii sustinandu-mi privirea si in mine se naste o dorinta nebuna de al il mai saruta o data.
Se apropie incet de patul meu si se aseaza langa mine. E prea liniste. Se uita lung la mine si ofteaza.
-Micul dejun e gata.
Oftez. Ma asteptam sa spuna altveva. Sau sa faca altceva.
-Bine,soptesc eu.
Se ridica,ma ia de incheietura si pornim spre sala cu masa. Cand intram,farfuriile si sucul de fructe e deja pe masa. El imi elibereaza mana asa ca pornesc spre scaunul meu. Ne asezam amandoi jos dar nici unul nu spunem nimic. Mult prea liniste. Incep sa mananc. Desi nu mi-e foame stiu ca trebuie.
-Raul...incep eu
El se opreste din mestecat si se uita intrebator la mine.
-Ma plictisesc. Nu-mi place aici.
Isi muta privirea spre fereastra.
-Nu vreau sa vorbim despre asta.
-EU VREAU! ripostez eu.
Dar deja ma ignora.
-Poti sa nu mai fi ciudat? Continui eu
-Nu sunt
-Serios? Mie asa mi se pare.
Ma ignora iar asa ca nu mai are rost sa continui.
*
Cred ca stau de jumatate de ora in camera mea si ma uit la tavan. Ma plictisesc.
Ma ridic si ma uit pe fereastra. Nu mai rezisti,Alice. Arunca-te!.
Raul intra in camera exact cand aveam de gand sa imi indeplinesc gandul.
-Alice..incepe el
Ma uit la el . Pe chip i se citeste tristetea . Nu ii raspund asa ca el continua:
-Daca vrei sa pleci,poti sa pleci. Dar nu te vei mai intoarce . Nu ma vei mai vedea.
-De ce ?
Nu inteleg. Vreau sa plec ,am nevoie de familia mea dar..el,Raul. Scancesc. El se apropie de mine iar eu izbugnesc in plans la pieptul lui. Ma saruta pe frunte ,apoi pe nas. Imi ridic privirea ,tanjind dupa un sarut dar nu il primesc. Raman dezamagita.
-Eu...incep eu,dar mi se frange glasul si incep iar sa plang.
*
Ma plimb prin camera in cautare a ceva. Orice. Ma uit atenta la pereti cautand un semn,o textura,o culoare pala neuniforma. Cred ca arat foarte naiv dar sunt disperata. Imi lipesc palma de peretele de la usa si ma proptesc de el. Stau. Respir des si incerc sa ma calmez.
Imi continui cautarea. Ma uit pe podea. E o podea simpla din lemn inchis. Nu cunosti lemnele . Ma intind pe podea si ma uit spre tavan. Nimic. Nici un semn. Nici o imperfectiune.
Ma ridic si ma duc la fereastra. Cred ca e seara. Ar trebui sa se anunte cina. Ma uit afara pur si simplu la intuneric. Cate un felinar se mai pierde in intuneric ,raspandind putina lumina. Ma gandesc la mama,dar nu plang. Ma simt asa de aproape de ea acum. Afara e racoare . Mi-am luat acum o ora pe mine un hanorac . Ma intorc sa merg in pat dar in observ pe Raul.
-De cat timp esti aici?
-10 minute poate,raspunde el.
-Cina e gata?
-In seara asta nu cinam.
Ma uit la el surprinsa . El zambeste si ma ia de mana.
-Iesim putin .
Ii sar la gat ,il imbratisez si apoi il sarut lung. Nu ma opreste. Imi raspunde la sarut si ma prinde de talie. Il iau de dupa gat ,iar el ma lipeste pe perete. Ne sarutam pasional,lung,romantic. Un sarut adevatat.
*
Stam pe banca si ne uitam la stele. Stam . Nu vorbim,nu ne uitam unul la altul,nu ne atingem. Stam si privim. Ma gandesc la mama. Era frumoasa. Multi spun ca seaman cu ea. Nu stiu ce sa zic. Uneori am nevoie de ea.
Un vant puternic adie iar eu o simt pe mama vie,in mine. Raul ma ia de mana si se apropie de mine. Imi las capul pe umarul lui si ceva rece imi atinge nasul. Ma uit in sus si vad. Ninge.
- Daca nu pleci in seara asta,nu mai poti pleca.
-Nu vreau sa plec,ii soptesc eu.
-Acolo sunt oameni care au nevoie de tine. Tot ce traiesti aici e ireal Alice. Ai nevoie de realitate.
-Poftim?
Se uita la mine si ofteaza. Imi saruta fruntea si se ridica.
*
Stau intinsa in pat iar Raul e langa mine.
-Imi va fi dor de tine,Alice.
-Nu ma vei vizita?
Inchide ochii si i se prelinge o lacrima.
-Vei fi bine? il intreb eu
-Da. Ai grija de tine,nu te gandi la mine .
Ma saruta incet,se ridica si pleaca.
Eu ma uit la usa pe care tocmai a iesit baiatul pe care il iubesc si adorm.
CITEȘTI
Alice
Novela Juvenil" Ma impiedic. Cad. Mi se inchid ochii. Incerc sa respir. Imi pierd glasul. Respir precipitat. Cred ca nu mai respir. " Ce fac daca sunt moarta? Sunt aici si cele mai ascunse ganduri ale mele sunt eliberate. Ma regasesc si imi dau seama ca poate nu...
