E ora unu.
-Nu pot sa cred ca nu facem educatia vizuala! tipa Ana
Imi arunc lucrurile in ghiozdan si imi iau geaca.
Raluca se apropie de mine.
-Alice,imi dai te rog...
Ma uit la ea.
-Tu vorbesti? o intrerup eu
Se opreste brusc.
-Nu asta voiam sa spun scuze,continui eu repezita. Adica pur si simplu nu te-am prea auzit semestrul asta vorbind. Ce voiai?
-Mmh.. se balbaie ea . Mi-a cazut pixul sub banca ta...si l-ai pus in...penarul...tau.
Zambesc amuzata.
-Ah ok. De ce te balbai?
-Pai...esti.. e ok. Scuze.
Zambesc si mai larg. Ii intind pixul si il ia repezita. Imi multumeste in graba si dispare pe coridor .
*
Ajung acasa . Ma uit la ceas . Ora 14:09 . Ai stat cam mult in bar. Zambesc.
Ii dau mesaj lui.
"Ma simt rau,poti trece pe la mine?"
Merg si imi fac o cafea. Pe frigider gasesc un bilet.
"Spala vasele. In dulap ai o ciocolata. Cu iubire,tata".
Zambesc. Il iubesc pe omul acesta.
Clipesc . Ma uit per ansamblu la usa frigiderului. E alb-cred-. In mare parte e acoperit cu poze de familie. De familie . Ma incrunt. Noi nu mai suntem o familie completa. In josul usii sunt desene de ale fratelui meu. Sunt bune. Deseneaza relativ bine pentru varsta lui. Imi amintesc ce fericit era cand a aflat ca am intrat la liceul de arte.
Ma incrunt iar. Amintirile imi sunt spulberate de sunetul telefonului. Un mesaj.
Ma grabesc in spre camera mea . Imi iau telefonul. Da,e el.
"In 10 minute sunt la tine".
Inchid repede.. De ce l-ai chemat,Alice? Ma gandesc putin . CAFEAUA! Cat de aiurita poti fi,Alice !"
Alerg in bucatarie. Super. Acum,trebuie sa reincalzesc apa. Iau o cana. Cana preferata a mamei . Ma uit cu atentie la ea. E o cana simpla,de un albastru pal. Imi place sa o folosesc .
Imi torn apa fiarta in cana si pun doua pliculete de ceai de zmeura .
Soneria suna.
Ii deschid.
-Buna Alice.
-Buna.
-Care era problema?
-De fapt..ma balbai eu ..nici una. Nu stiu exact de ce te-am chemat.
-Pot sa intru?
Ii fac loc pe langa mine apoi inchid usa. Se pune pe canapeaua din sufragerie si priveste spre cana mea.
-De cand bei ceai?
-Ah pai...voiam sa imi fac o cafea dar se pare ca am ramas la fel de aiurita...
-De fapt nu mai esti ce ai fost..sopteste el.
Pe chip i se citeste tristetea..dezamagirea.
-Ba da ,ripostez eu
CITEȘTI
Alice
Fiksi Remaja" Ma impiedic. Cad. Mi se inchid ochii. Incerc sa respir. Imi pierd glasul. Respir precipitat. Cred ca nu mai respir. " Ce fac daca sunt moarta? Sunt aici si cele mai ascunse ganduri ale mele sunt eliberate. Ma regasesc si imi dau seama ca poate nu...
