Seduce si distruge (18+)

Capitolul 9

In mai putin de un minut am vazut usa deschizandu-se, iar de partea cealalta au aparut acei ochi albastri. Am intrat, fara sa astept invitatie si am asteptat sa ma indrume.

-Nu credeam ca o sa vii, spune in cele din urma, dupa ce ma analizeaza amanuntit.

-Sincer, nici eu. Aveam o intelegere. Spuneai ca o sa ma treci, nu am spus nimic de meditatii.

-Cum vrei sa te trec daca nu stii nimic?

Eu doar mi-am dat ochii peste cap si am continuat sa ma uit la el.

-Ma rog, continua el, du-te in sufragerie, fa-te comoda si vin si eu imediat, imi arata el directia.

Eu m-am conformat, fara sa mai comentez nimic. Am intrat in sufrageria lui, o incapere destul de spatioasa si superb aranjata. O fi el un nemernic, dar recunosc ca are gusturi. M-am asezat pe canapea si am inceput sa imi mut privirea prin camera, in timp ce il asteptam pe el. Cand in sfarsit si-a facut aparitia, in loc sa vina sa ne asezam la masa sa incepem pregatirea, a ramas sprijinit de tocul usii si a inceput sa se holbeze la mine.

-Um... ce tot faci? Sparg eu linistea in cele din urma.

-Nimic, sare el deodata, parca atunci dandu-si seama de ceea ce facea.

-Si pana la urma nu se poate face nimic? Adica sa fim seriosi. Eu nu te plac, tu nu ma placi, nu poti sa imi dai chestii mai simple si sa imi dai 5?

-Cum? Cine a zis ca nu te plac? Se asaza langa mine si imi da o suvita de par dupa ureche. Daca nu te placeam, crezi ca mai faceam asta pentru tine?

-Nu face pe dragutul cu mine, incerc sa imi ascund socul din voce. Nu ma pacalesti, dar tot nu imi dau seama de ce ai vrut sa imi dai meditatii, mai ales de doua ori pe saptamana. Asta inseamna sa petrecem mai mult timp impreuna. Sincer, nu stiu care este planul tau, dar nu vreau sa particip la el.

Ma ridic si ma pregatesc sa plec, dar Ryan se pune imediat in fata mea. Se apropie de mine din ce in ce mai mult, iar eu ma departez cu pasi marunti, pana cand ma lipesc de un perete. Firar! El zambeste imediat, vazand ca nu mai am unde sa ma duc. Incerc sa ii evit privirea, dar el imi ia barbia si ma obliga sa ma uit in ochii lui.

-Ce vrei de fapt? Reusesc sa nu ma balbai, dar nu reusesc sa imi ascund infrangerea din voce.

-Atunci in club... nu am vrut sa te refuz. Facusem un pariu cu prietenul meu, el nu credea ca pot sta o noapte fara sa fiu cu o fata si am vrut sa ii demonstrez ca se insela. Sa te refuz a fost cel mai greu lucru pe care l-am facut vreodata, adica... arati asa bine. Dupa ce am vazut ca esti eleva mea am fost usurat intr-un fel, fiindca nu facusem nimic. Credeam ca va fi totul in regula, doar ca nu mi te pot scoate din minte.

Ala a fost oficial primul moment din viata mea cand nu am reusit sa imi ascund emotiile. Socul mi-a cuprins fata instantaneu. Nu se poate, eram sigura ca nu ma suporta. Nu stiam ce sa zic sau cum sa reactionez. El, vazand ca nu fac nimic, s-a apropiat de mine pana cand buzele lui le-a intalnit pe ale mele. A inceput sa ma sarute salbatic, iar eu i-am raspuns. M-a ridicat si mi-am incolacit picioarele in jurul lui. Momentul meu de slabiciune nu a durat mult, fiindca m-am desprins din sarut in cateva secunde.

-Opreste-te!

-Ce s-a intamplat? Nu ma mai vrei?

-Unu: am prieten. Doi: sunt eleva ta.

-Si daca ne prefacem ca asta e partida pe care trebuia sa o avem in noaptea aia? Atunci nu aveai iubit si nici nu erai eleva mea. Nu nega, stiu ca vrei.

-Uite cum facem: daca nu vrei sa ai probleme, o sa stai departe de mine. Aa, da. Sa nu ai pretentia sa mai vin vreodata la meditatie, spun cu o voce rece, dupa care plec fara sa ma mai uit in urma.