Seduce si distruge (18+)

Capitolul 19

Imediat cum a închis ușa, m-a lipit brutal de perete și a început să mă sărute, aproape rupându-mi hainele de pe mine. Eu îi răspundeam la fiecare mișcare, sigură, dar totodată tristă. Știam că nu mai am nicio șansă să fiu cu Milka, deci nu mai contează ce fac și cu cine. Îmi dau seama că nu e bine că mă culc cu profesorul meu și de multe ori îmi promit că o să încetez, dar o fac pentru plăcere și în special pentru note. Știam că dacă ma opresc, o să îmi strice media și nu îmi permiteam să rămân corijentă. În plus, chiar nu mai am nimic de pierdut.

M-am desprins din sărut și l-am condus dornică până la el în cameră, unde am scăpat și de restul hainelor. Fiecare atingere îmi trimitea în corp mii de fiori, la fel ca în prima zi în care ne-am sărutat și la fiecare partidă de sex pe care o aveam, mă uimea cât de priceput era. Se pare că există și o parte bună în greșelile mele, gândesc, în timp ce las orgasmul să mă învăluie. După ce a terminat și el, s-a pus în pat lângă mine, încercând să își recapete suflarea, eu făcând același lucru.

-Îmi era dor de tine, să știi, îmi spune după ce și-a mai revenit cât de cât. Sunt mândru de tine, fiindcă ai fost o fetiță cuminte, media ta a crescut semnificativ semestrul ăsta.

Nu îi răspund, mă mulțumesc doar să îi zâmbesc scurt. Mă ridic din pat și încep să mă îmbrac. L-am salutat rapid când am plecat și am văzut că nu a mai obiectat nimic, cum că plec prea repede. Cred că s-a obișnuit deja cu gândul că nu o să mai primească și a doua partidă. Mă rog, nu doream să îmi mai bat capul și cu asta, așa că m-am îndreptat rapid spre casă.

-Unde ai fost până la ora asta, fetițo? Mă întâmpină mama nervoasă, imediat ce intru pe ușă, văzând cât de târziu s-a făcut.

-Am fost la meditație și mai dă-mi pace!

-În mod normal ți-aș spune să ai grijă la ton, dar, fiindcă ești cuminte și te ții de treabă, o să te las în pace de data asta. Dar totui, fii atentă pe ce ton îmi vorbești!

Am văzut-o pe mama cum mi-a zâmbit, după care s-a întors la ea în cameră, fericită cum nu am mai văzut-o de mult timp. O fi bipolară, cine știe? Chiar nu am timp de toanele ei, am și eu problemele mele. În ce m-am băgat, oare? M-am îndrăgostit de Daniel, iar el are un copil cu dușmanca mea. Nu știu ce mă doare mai tare: faptul că l-am pierdut pentru totdeauna sau gandul la situația lui? Cum o să se descurce, oare? Of, e atât de tânăr, gândesc în timp ce lacrimile încep să îmi inunde ochii. Și mai e și Harwood, nu pot să nu mă culc cu el, altfel o să îmi strice media și cel mai probabil o să mă pice. Asta nu mi se poate întâmpla. Mintea mea era învăluită de toate aceste gânduri, care se repetau mereu și mereu, iar lacrimile îmi curgeau fără oprire.

Nu țin minte când am adormit, dar parcă au trecut câteva minute până când am auzit sunetul asurzitor al alarmei. M-am îmbrăcat în primele haine pe care le-am găsit și nici măcar nu m-am mai deranjat să mă machez. Ce rost mai are? La școală am ajuns destul de devreme, dar nu am mai avut chef de nimic, nici măcar de Jen, care m-a chemat să beau cafeaua cu ea. La un moment dat, l-am văzut pe Daniel, care era de mână cu Lexie. S-au uitat amândoi la mine, Daniel cu o privire distrusă, ceea ce m-a întristat instantaneu și mai tare și Lexie cu o privire plină de ură, ca de obicei. Voiam să mă duc la ei să îi spun prietenului meu că totul o să fie bine până la urmă, deși śtiam că nu o să fie adevărat. Voiam să mă duc să îl iau în brațe și să nu îi mai dau drumul, dar parcă picioarele mele refuzau să se miște. Voiam... oh, îmi doream doar să fie bine.

În scurt timp s-a auzit soneria și a trebuit să intrăm cu toții la ore. Nici nu mai conta că aveam ora de matematică și că Harwood ne-a dat un test surpriză. Oricum nu conta ce scriam, doar aveam nota asigurată. Mă mai uitam la el pe furiș. Stătea mai mult prin spatele clasei, cu ochii ațintiți pe colegul acela care încerca să copieze de fiecare dată. Mi-am dat ochii peste cap și am continuat să mă uit în lucrarea mea, cu gândul că poate reușesc și eu să scriu câte ceva. Nu mi-am dat seama cât de repede a trecut timpul, ci doar l-am văzut pe prof cum ne ia tuturor lucrările din față, ne salută încet și pleacă. Eu am plecat prima din clasă, sătulă de toate dramele care se întâmplau în jur. M-am dus la baie, unde aveam de gând să îmi petrec restul pauzelor. Ajunsă acolo, am intrat într-o cabină și am așteptat să aud soneria de intrare la ore.

-Și ce ai de gând să faci? O să își dea seama până la urmă, aud eu vocea unei fete.

-În primul rând, nu pot să cred că s-a lăsat păcălit încă de la început cu toată treaba asta. Adică am folosit mereu prezervativ. Of, băiatul ăsta nu are niciun farmec!

Am recunoscut imediat vocea. Lexie, am spus încet, printre dinți, apoi m-am lipit de ușă, foarte atentă la discuția dintre ele.

-Tot ce a trebuit să fac a fost să îi arăt testul de sarcină al soră-mii, care e gravidă de nu știu câte luni. Serios, e mult prea ușor!

-Și ce o să faci când o să treacă lunile și tu o să rămâi la fel? O să își dea seama...

-Hm, poate reușesc să rămân însărcinată în cele din urmă, cine știe? Râde ea cu poftă. Dacă nu, îi spun că am pierdut sarcina și că sunt atât de depresivă din cauza asta, încât o să îi fie imposibil să mă lase.

Am făcut ochii mari din cauza șocului. Știam eu că Lexie are răutatea ei, dar asta e deja o nebunie! Daniel nu i-a făcut nimic. Toată treaba asta îl va distruge, dacă nu deja a făcut-o. Cu greu am reușin să îmi înfrânez lacrimile, să pot asculta restul conversației.

-Măcar merită tot teatrul ăsta? De ce vrei să rămâi cu Daniel?

-Stau cu Daniel să îi fac în ciudă curvei ăleia de Daiana. Trebuie să vadă că nu i se cuvine totul numai ei. Ha, ai văzut fața pe care a făcut-o de dimineață, când m-a văzut cu Daniel? E de neprețuit! Îți dai seama că a aflat și acum e distrusă, săraca de ea! Începe să râdă cu și mai multă poftă față de ultima dată.

-Da, înțeleg ce spui. Chiar o urăști pe fata asta... dar ziceam să te mai gândești și la tine. Vreau să spun, ție nu îți plăcea de domnul Harwood?

-Ryan? Normal că îmi place de el! Chiar am un plan să mă dau la el, la balul caritabil! O să fie perfect!

Deodată se aude soneria, așa că am așteptat ca ele să plece, ca eu să mă pot duce la Jen să îi povestesc și să îi cer ajutorul.

-Vorbim pauza următoare, baby. Poate îți mai faci și tu timp de mine din când în când, că numai cu Daniel stai.

-Mereu îmi fac timp pentru tine, Amanda! Te pup, iubita mea!

Amanda? Trebuia să știu, doar e cea mai bună prietenă a lui Lexie. În fine, am așteptat să plece ele, după care am ieșit și eu. Am hotărât să îi dau mesaj lui Jen, să o chem la o plimbare, fiindcă planul nu trebuia făcut în câteva minute.

Iubi, te ține să chiulești de la o oră?

Acum? Ce s-acîntâmplat? Ești bine? Vine răspunsul ei instant.

Trebuie să vorbim. E o chestiune de viață și de moarte! Vino la banca sin spatele școlii cât de repede poți!

M-am dus acolo, s-o aștept. Faptul că nu mi-a mai răspuns la mesaj mă face să cred că a reușit să plece din clasă înainte să vină profa. La scurt timp am putut să o văd, ceea ce m-a mai înveselit puțin. Măcar am rămas cu o cea mai bună prietenă, care îmi este mereu alături.

-Didi? Ce s-a întâmplat? A spus ea îngrijorată.

-Eram în baie și am auzit o conversație între Lexie și Amanda. Lexie nu e însărcinată!

-Cum nu?

-I-a arătat lui Daniel testul de sarcină al surorii ei însărcinate. Jen... Lexie a făcut toate astea ca să mă facă pe mine să sufăr. Doamne, mă simt atât de prost! Mă simt ca și cum i-am distrus viața!

-Dar nu e adevărat! Nu e vina ta că aia e nebună de legat. Oricum, trebuie să îi spunem neapărat lui Daniel!

-Știu, dar ne trebuie un plan. Dacă îi spunem direct, s-ar putea să nu ne creadă sau să îl mintă ea cu altceva. Oricum, cred că știu ce vom face. Totul se va termina la balul caritabil, sunt sigură de asta!