Capitolul 12

313 7 0
                                    

-Si? Ce a vrut Harwood de la tine? Sa inteleg ca ai facut atat de rau la test? Ma intreaba Jen dupa ore.

-Da, cam asa ceva. A zis ca trebuie sa ma pun serios pe invatat.

-Dar te-a tinut ceva timp. Presupun ca iar ti-a vorbit in toate felurile.

-Of, parca n-ai stii. Eu cu el nu putem sta in aceeasi cameră fără să ne certăm. Si totusi chiar trebuie sa mai merg la meditatie. De ce imi merg toate prost?

-Stai linistita, iubita mea, o sa fie bine. Poate daca petreceti putin timp impreuna si ii arati ca te intereseaza matematica, o sa fie si el mai dragut cu tine.

-Asta o sa fac, trebuie sa imi vad interesele, nu?

Jen m-a imbratisat, dupa care ne-am indreptat spre vestiare sa ne schimbam pentru ora de sport. Eu m-am imbracat in niste colanti negri si intr-o bustiera, iar Jen si-a luat niste pantaloni scurti bleu si un tricou alb. Ne-am decis ca aratam perfect, asa ca ne-am indreptat catre sala de sport.

-Copii, dupa cum stiti, peste doua luni o sa fie etapa nationala a concursului de dans la care mergem in fiecare an. O sa vorbim mai multe detalii peste cateva saptamani, pana atunci trebuie sa va ganditi la o coregrafie noua si sa exersati cat mai mult, spune profa imediat ce s-a asigurat ca am ajuns toti. Oricum, cu ideile Daianei si cu talentul tuturor, nu-mi fac nicio grija. Tema de anul acesta este dansul latino, deci nu cred ca o sa aveti probleme.

-Dans latino? Stiu melodia perfecta! Spun eu, dupa care imi scot telefonul, sa le-o arat si celorlalti. Deci daca sunteti toti de acord, deja am cateva idei.

-Este perfecta! Spun toti in cor, iar eu o vad si pe profesoara multumita de alegere.

Le-am aratat cativa pasi de inceput. Normal, Jen era cea mai buna, dupa care urmau restul, iar cei doi membri noi tineau pasul cel mai greu, dar se vedea ca au potential, deci or sa prinda repede.

-Stop! Milka, ce e cu tine? Ar trebui sa te descurci mult nai bine, avand in vedere de cat timp faci tu dansuri.

-Mie mi se pare ca a fost perfect, spune el arogant.

-Te rog, n-a fost nici pe de parte perfect. Fii atent, daca vrei sa ramai in echipa, trebuie sa dai tot ce ai mai bun, ai inteles?

-Aa, deci acum vrei sa ma dai afara din echipa? Sa stii ca sunt printre cei mai buni, nu o sa mai gasesti pe cineva ca mine!

-Se pare ca ai o parere cam buna despre tine. Ma rog. Echipa, v-ati descurcat foarte bine, hai sa luam o pauza 10 minute, moment in care ii vad aproape pe toti cum pleaca din sala.

-Care e problema ta? Tipa Daniel, ceea ce m-a tulburat putin, fiind prima data cand ridica tonul la mine.

-Problema mea? Hm, nu stiu, sunt destul de multe la care sa ma gandesc, spun pe un ton sarcastic.

-Bine, daca tu ai multe probleme, treaba ta, dar nu ma implica si pe mine in ele!

Am simtit cum mi se uda ochii. Era prima data cand vorbeam, de cand l-am prins cu Lexie, si tot ce puteam sa fac era sa ma cert cu el. Simteam cum mi se incetoseaza privirea si mi-am dat imediat seama ca nu era din cauza lacrimilor. M-am sprijinit imediat de peretele din spatele meu, pentru a putea ramane in picioare. Am inchis ochii pentru cateva secunde ca sa imi revin, repetandu-mi in continuu "nu aici, si mai ales nu acum".

-Didi, esti ok? Spune el de data asta mult mai calm, chiar ingrijorat.

Am deschis imediat ochii, simtindu-ma mult mai bine.

Seduce si distruge (18+)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum