Without you |JJK × KTH|

4

Jungkook pov. :
Ma trezesc în camera mea, presupun ca ma adus Namjoon aici. Ma ridic din pat și merg sa fac un dus. După asta ma schimb în niște haine comode apoi deschid ușa camerei dar ma opresc în pragul acesta când aud un mieunat.
Jk:Ce nai-?*spun când ma uit în jos pe scări și ii vad pe Namjoon și Jin cum merg de mana iar în fata lor un băiat micuț de statura, cu parul roz pal, doua urechi ieșind de după acesta de aceeași culoare și o coada stufoasa ce iese de sub hanoracul larg pe care îl purta care era jumătate alba jumătate roz. Sare de colo colo și miorlaia fericit.
Jin:Aici o sa stai de acum înainte, nu te mai ducem la spitalul ala puiule *spune și îi mângâie o urechiușa.
Nj:Haide sa îți arătăm camera Jiminie. *aceștia vor sa urce scările dar se opresc atunci când ma vad pe mine la capătul lor.
Jin:Oh, Jungkook, el este Jimin, ți-am povestit despre el, haide Jimin.
Aceștia trec pe lângă mine și se duc către o camera. Eu doar cobor și ma duc sa îmi fac ceva sa mănânc.
Taehyung pov. :
Ma trezesc din cauza a unei bătăi în ușă. Deschid ochii și ii vad pe Jin și Namjoon cum intra în camera cu încă cineva.
Jin:Hei Tae, uite pe cine avem aici, el este Jimin, iar Jimin , el este Taehyung. *ne face acesta cunoștință apoi îl împinge pe Jimin aproape de mine. Jin și Namjoon pleaca din camera când vad ca doar ne uitam unul la altul, lăsându-ne singuri.
Jm:Hei, um... Eu sunt Jimin, incantat de cunoștință. *spune și întinde mana, eu o prind și după mult timp în care am tăcut spun.
Tae:E-eu sunt T-Taehyung...
Jm:Nu trebuie sa îți fie frica de mine, chiar dacă sunt pisică nu mănânc păsări *spune și chicotim amândoi *
Jm: Eu am 18 ani, tu?
Tae:La fel. *spun iar amândoi zâmbim.
Am început sa vorbim unul despre altul timp de doua ore pana când Jimin a pus întrebarea
Jm:Tu cum ai ajuns la Namjoon și Jin?
Tae:Pai... E o poveste destul de lunga...
Jimin se face mai comod lângă mine și își așează capul pe palme așteptând sa ii povestesc.
Tae:Pai când eram mic casa mi-a fost arsa, părinții murind în incendiu iar eu fugind știind ca cei care au dat foc casei vroiau sa ma prindă. Am alergat și am alergat dar ei tot m-au prins, eram prea mic atunci pentru a zbura... Și de atunci am fost ținut într-o cușcă alături și de alți hibrizi ținuți în chinuri ca și mine pana cand într-o zi au decis ca trebuie sa scape de noi asa ca ne-au dus în micul pădurii unde au vrut sa ne spânzure. Cei doi care ne-au dus acolo au fugit după ce ne-au legat. Sfoara mea sa rupt și am reușit sa mai salvez un hibrid, singurul care mai era în viata inafara de mine. Ne-am luat rămas bun apoi am fugit în părți diferite, nu mai știu nimic de el dar eu știu ca am alergat fiind legat la mâini și aripi +aripile erau îmbibate în smoala. Am ajuns la o autostrada de unde am alergat pan  am ajuns în fata unei cabane și m-am prăbușit chiar când a dat sa răsare soarele. Tot ce îmi amintesc de după asta a fost ca  m-am trezit într-o camera, cu aripile ușor ude iar picioarele bandajate.
La sfârșitul povestii îl vad pe Jimin cum lăcrimează, se apropie de mine și ma ia în brate.
Jm:Of... Prin câte ai trecut... Îmi pare asa de rău...
Tae:Nu trebuie sa îți para, nu e vina ta... Tu cum ai ajuns aici?
Jimin se îndepărtează de mine și începe sa vorbeasca.
Jm:Pai când eram mic m-am pierdut de părinți iar Namjoon și Jin m-au găsit și m-au îngrijit la spital, ei îmi spun ca părinții m-au părăsit dar nu cred asta... Cred ca ei încă ma cauta, sau măcar se gândesc la mine...
După asta îl iau și eu în brate. Am lăsat subiectul asta la o parte și am continuat sa vorbim despre noi cunoscandu-ne mai bine.
Autor pov. :
Ce nu știau cei doi hibrizi era ca Namjoon și Jin erau la ușa și au auzit toată povestea lui Tae. Acum Namjoon ii scria lui Yoongi pentru ai găsi pe cei doi bărbați ce l-au închis pe Tae și iau omorât pe ceilalți hibrizi.
Jin:Ce a spus Yoongi? *spune după ce aude sunetul de notificare venind de la telefonul lui Namjoon.
Nj:Spune ca trebuie sa vina sa ia mai multe informații de la el peste câteva zile.
Jin:Pana atunci poate începe sa vorbeasca și cu noi. Apropo de Tae trebuie sa îl ajutam sa zboare iar. Ce zici dacă azi mergem în parc cu el și Jimin?
Nj:Sigur, doar sper sa nu zboare de lângă noi.
Jin:Este și Jimin cu noi, nu cred ca va pleca, ma duc sa îl pregătesc.
Jin pleacă către camera hibridului unde îl îmbracă și pe el și pe Jimin apoi coboară cu amândoi. Tae se simțea mai bine, putea merge singur, puțin mai șchiop dar mergea. Iar Jungkook era atât de plictisit încât a decis sa vina și el cu ei. Aceștia pleacă din casa și intra în mașină cu care merg la un parc de la marginea orașului unde știau sigur ca nu este multă lume și este spațiu liber unde sa poată învață Tae sa zboare.
Ajunși acolo se dau jos din mașină și înaintează în parcul gol dar plin de verdeață și locuri de joaca. Erau clădiri înalte în jurul acestuia, unele părăsite iar altele vechi dar în care stăteau încă oameni.
Oricum, Jungkook sa pus pe o banca împreună cu Namjoon și au început sa vorbească, Jin și Jimin îl ajutau pe Tae sa dea din aripi iar in jur era liniște.
Jin:Hai Tae, uite asa *spune și începe sa dea din mâini la fel ca o găină disperata alergata de un copil.
Tae zâmbește și începe sa facă și el asa cu aripile formând mult praf în jur și un mini vartej în jurul lui pana când sa ridicat de la sol și a început sa zboare dând din aripi și zâmbind fericit. Jin striga bucuros ca a reușit iar Jimin se învârtea și striga "Ai reușit!!" in continuu, Namjoon și Jungkook aplaudau și se uitau la micul hibrid cum zboară nu prea sus de ei ceea ce încă făcea praful și nisipul sa fie în aer amenințând sa intre în ochii celor de jos.
Într-un final Tae aterizează, nu prea ușor, a căzut în genunchi dar nu sa lovit, și sa luat în brate cu Jimin și Jin.
Jin:Băieți, eu ma duc sa iau înghețată ok? Trebuie să sărbătorim, nu? *spune apoi ii întreabă pe fiecare cu ce vor înghețata apoi pleacă de mana cu Namjoon la standul de înghețată de peste drum.
Jungkook încă era pe banca și privea Hibrizii cum se joaca iar cei doi hibrizi se alergau și râdeau de zor pana când Jimin se oprește și se uita către una dintre clădirile înalte din jur.
Tae:Ce este?
Jm:Este... Este ceva acolo...
Tae:Ce? *spune și se uita în acea direcție și vede și el ceva cum sta pe marginea blocului înalt.
Jm:Seamănă cu... O persoana... E o persoana! O sa își ia viata!

Va urma...

Va las în suspans =)))
Cine credeți ca este pe acea clădire? 🤔🧐

Cam asa sunt și eu 👆

La mulți ani Bts ×Army=]]]] ❤️ ❤️
Și la mulți ani și mie =] ❤️

❤️❤️❤️💜💜💜💜💜