Without you |JJK × KTH|

7

X:TAEHYUNG!! TAE TREZEȘTE-TE!!
Deschid ochii și îl vad pe Jungkook cum sta în fata mea pe pat și ma ține de umeri zguduindu-ma puțin pentru a ma trezi. Ma uit în jur nedumerit și observ ca sunt în camera mea, în pijamale iar la ușa erau Namjoon și Jin speriați parca de fantome.
Tae:Ce sa întâmplat..?
Jk:Țipai in somn Tae, ce ai visat? *spune și ma ia în brate strâns.
Tae:Am-am visat pe unul din acei bărbați... Încerca să mă omoare... *in timp ce spun asta Jungkook ma strânge mai tare în brate, ma simt protejat în bratele lui, as vrea sa le simt asa mereu. Jin și Namjoon vin și se așează pe marginea patului și îmi mângâie parul
Jin:E totul bine, Tae. Nu te vor găsi aici, ești în siguranță cu noi. *dar de fiecare data când zice unul dintre ei asta ma gândesc "dar când nu veți fi cu mine? Ce ma fac?".

*Skip time*

Acum suntem toți la masa și îl așteptăm pe Yoongi sa vina în vizita, a zis ca are niște vesti asa ca îl așteptăm cu toții nerăbdători.
Se aud bătăi în ușă iar Namjoon merge sa deschidă, Jin pune vasele în chiuveta apoi mergem toți în livingul mare pe canapea și așteptăm ca Namjoon sa se întoarcă.
Acesta apare în încăpere cu Yoongi care are în mana un fel de dosar mai mic negru. Ne saluta apoi se așează și el pe canapea și deschide dosarul.
Yg:Am găsit un loc care seamănă mult cu ce mi-ai povestit, Tae, dar ca să fiu sigur ca asta este am adus poze, oricum oamenii mei au plecat în inspecție acolo de ceva timp. *Scoate din dosar niște imagini pe care le recunosc din prima iar mii de amintiri îmi pătrund în minte chiar și durerea revine și ma face sa las câteva lacrimi sa cada pe imagini.
Tae:D-da, asta e locul...
Yg:Perfect, o sa îmi anunț oamenii și o sa verifice în detaliu locul.
După spusele lui se ridica și da un telefon învârtindu-se prin încăpere. Namjoon deschide televizorul și pune pe un serial pana când așteptăm.
După câteva minute Yoongi închide telefonul și vine catre noi, se așează oftând pe canapea.
Yg:Au verificat tot locul, nu e nimeni acolo doar niște urme de sânge și instrumente de tortura și câteva seringi cu diferite seruri. Posibil au fugit de acolo pana sa venim noi... O sa continuam căutările dar va dura ceva probabil.
Autor pov:
Tae sta și se gândește dacă sa ii zică lui Yoongi ca poate ajuta dar ii era frica și rușine de acesta puțin... Îl trage pe Jungkook de umăr și ii zice la ureche
Tae:P-pot ajuta...?
Jk:Stai sa întreb micuțule*ii zice în șoaptă apoi se întoarce către ceilalți *Tae întreabă dacă poate ajuta sa ii găsiți.
Tae:E-eu, pot ajuta... Sunt bun la găsit persoane d-dar îmi e frica... *spune și se cuibărește în bratele lui Jungkook punându-și aripile în jurul lui ca o pătură.
Yg:Daca te crezi în stare de asta, sigur ca da, dar dacă îți este prea frica nu are nicio problema. *spune și se apropie de Tae mangaindu-i parul și dându-i o șuviță după ureche.
Tae cu Jin, Namjoon Jungkook și Yoongi au plecat spre clădirea părăsită care acum era împânzita de polițiști. Tae nu se apropie de clădire, doar sta la distanta și se uita pe cer restul privindu-l. Jungkook se apropie de acesta.
Jk:Tae, dacă îți este frica te pot tine în brate. *spune cu un zâmbet bland pe fata și cu bratele deschise. Tae îl ia în brate înapoi și îl strânge bine impletindu-si degetele la spatele lui pentru a-l tine bine.
Tae:Ține-te bine *o singura scurta propoziție ce ia făcut inima lui Jungkook sa stea în loc și cât de rapid putu, după ce a văzut aripile hibridului ca se îndreaptă, la strâns în brate și sa ținut cât de tare a putut pentru ce va urma.
Tae își duce aripile încet în sus apoi rapid în jos ceea ce ia făcut pe amândoi sa decoleze ca o torpila de pe pământ. Ceilalți de pe jos s-au speriat puțin apoi l-au auzit pe Jungkook cum striga  din cauza fricii ceea ce ia făcut sa râdă puțin.
Jungkook era îngrozit și încerca din răsputeri sa se tina cât mai tare de talia hibridului ce își continua zborul și își folosește simțurile pentru ai vedea pe acei bărbați în ciuda faptului ca Jungkook practic ii zbiera în ureche.
După ceva timp de căutare în aer, Jungkook nu mai striga iar Tae era din ce în ce mai agitat semn ca a dat de urmă lor.
Tae:Jungkook, ai telefonul, nu?
Jk:D-da, de ce?
Tae:Vreau sa îl suni pe Yoongi și sa ii spui sa vina după la noi
Jk:D-dar îmi trebuie mâinile ca să ma țin, dacă pic????
Tae:Urca la mine în spate
Jk:O-ok... *spune puțin speriat apoi încearcă sa se mute pe spatele lui Tae care își continua zborul puțin mai ușor pentru a nu cădea Jungkook. Pana la urma a reușit și la sunat pe Yoongi.
Yg:Da Jungkook? Ați găsit ceva?
Jk:C-cred ca da-aaaa*spune el lungind ultimul cuvânt din cauza fricii când Tae coboară aproape de copaci cu viteza mare.
Tae:Spunei ca la dreapta cum te uiți la clădire este o pădure, este o cărare prin pădure iar când trec de ea ajung în fata unui munte cu cascada unde suntem si sa aibă grija.
Jungkook ii spune lui Yoongi ce a zis Tae apoi închide ținându-se mai bine de data asta de spatele hibridului.
Tae:Am... Jungkook... Ii simt extrem de aproape și îmi e frica sa cobor... E vreo problema dacă stam în aer pana apar ceilalți?
Jk:Nu Tae, totul e bine, încep sa ma acomodez aici sus, e frumos. *spune privind în jur la copaci iar în depărtare se vede un munte imens cu o cascada frumoasa.
Tae:Da, e frumos aici sus dar din păcate nici eu nu am prea experimentat asta.
Se lasă o tăcere între cei doi pana când Tae începe sa se agite.
Jk:Tae! Tae ce se întâmplă?? *dar degeaba îl striga, hibridul se agita tot mai tare și se uita prin copaci pana zărește o lumina dintr-unul din pomi ceea ce ii face inima sa stea în loc pentru un moment. Pupilele I se micșorează iar în momentul urmator a zburat cât a putut de rapid de acolo către acea cascada. Jungkook se ținea bine și era confuz dar întrebările lui primesc răspuns atunci când un foc de arma se aude iar Tae striga din toți plămânii.

Va urma...

😦😦