Puterile Intunericului

>Capitolul 13<

                    CAND AM GASIT-O IN SFARSIT PE SELENE am strigat-o dar ea nu ma auzit, asa ca am urmarit-o ( stiu, stiu ca eram cam nemernica sa o urmaresc ), intrase intr-o sala imensa unde era o masa ovala si in jur de cinci persoane stateau pe scaune, ea ia salutat politicos si sa asezat pe un scaun. In mijlocul mesei l-am vazut si pe printul Alvin care statea pe ganduri. Dar un scaun inca era liber, poate era pentru mine... Dupa ce mi-am atras atentia spre ce vorbeau ei nu auzeam absolut totul.

- Mie mi se pare cel mai corect asa. a spus Alvin.

- Poftim ? Adica sa o lasam pe Valery sa se lupte cu cea mai buna prietena a ei? O sa piarda, pentru ca  ea inca o iubeste. a spus furioasa Selene.

- Asta a dorit capetenia lor, ei au declarat primii razboi si sti foarte bine Selene ca nu putem sa incalcam regulile, desi ne-am dori cu totii. a spus un barbat cu parul saten si carliontat.

Atunci inima mea a inceput sa bata ma tare, Milla vroia sa ma lupt cu ea, acuma am inteles prin ce vroiau ei sa spuna razboi. Nu ne luptam cu totii, doar doi. Iar Milla ma ales pe mine. Vroia sa ma omoare. Atunci am vrut sa plec de acolo dar am dat din greseala peste un barbat, am dat sa fug dar ma prins de mana. Cand am ridicat privirea spre el si ne-am intalnit privirile nu stiam ce sa fac, parca vroiam sa sar pe el. Avea parul blond, atat de matasos ca imi venea sa imi infig mainile in parul lui, si ochii gri, erau ciudati inca nu puteam sa dezlusesc culoarea lor sigur, ma simteam parca eram hipnotizata de el, dupa cateva minute el sa tras inapoi si mi-a zambit.

- Tu esti Valery, presupun. mi-a spus intr-un final.

- Da, eu sunt.

- Eu sunt Reynold, imi pare bine. Mi-a spus Reynold si mi-a intins mana.

- Si mie imi pare bine de cunostinta. si i-am strans mana.

- Pareai foarte speriata, mai inainte cand ai dat peste mine.

- Pai da... adica nu , nu eram speriata. am spus eu stanjenita.

- Hei, uite cred ca ai auzit conversatia lor, si  esti confuza acuma, dar daca vrei lasama sa iti explic.

- Oh... mi-ar face mare placere.

- Super, pana pe la sase esti gata?

- Presupun ca da.

Si am plecat dupa aceea. Nu imi venea sa cred ca imi dadeam un fel de intalnire cu cel mai marfa tip pe care il vazusem, eram cam nebuna sa imi dau intalnire, adica nici macar nu stiam bine palatul sau oamenii si eu imi dadeam intalnire, oh... dar ochii aia, tot nu puteam sa dezlusesc culoarea lor, dar ce conta. Trebuia sa ma aranjez, neaparat. Cand am intrat in camera, aveam un zambet pe fata sunt sigura, dar mi-a pierit in secunda urmatoare cand l-am vazut pe Alvin stand pe un scaun si uitandu-se pe fereastra. El sa intors cu privirea la mine cand a auzit ca am intrat in camera si sa ridicat de pe scaun.

- Unde ai fost, nu erai nicaieri cand te-am cautat. mi-a spus el ingrijorat.

- Pai... am facut o plimbare. am spus eu cu glas tremurand. Nu imi venea sa cred ca din prima zi  il minteam pe print, dar nu puteam sa ii spun ca ii spionasem.

- Valery, uite care e faza... si mi-a povestit tot ce vorbisera. Eu ma prefaceam ca eram curioasa si speriata, ca sa nu ma dau de gol. Dupa ce a terminat mi-a pus o mana pe obraz si mi-a spus ca trebuia sa ii cunosc maine si pe ceilalti supranaturali-superiori ai palatului si ca trebuia sa ma apuc de treaba. Dupa aceea am mai stat amandoi fara sa vorbim privindu-ne, dupa care ma sarutat pe frunte si a plecat. Am mai stat putin asa si cineva a ciocanit in usa. Era Reynold, nici macar nu ma aranjasem. Defapt nici macar nu aveam cu ce sa ma aranjez. Asa ca am deschis usa si am iesit din apartament, dupa care am mers undeva pe un lac, imi aminteam de visurile mele cu Dragomir. Dar mi le-am alungat imediat.

- Am auzit ca te-ai specializat in intuneric. a spus curios Reynold.

- Ei bine da, cica maine o sa ma apuc de treaba... am ras amandoi dupa care eu am continuat. Tu in ce te-ai specializat?

- Pai eu sunt unul dintr-e cei sase supranaturali-superiori. Si am puterea ca sa fac ce vreau cu apa. a spus Reynold.

- Wow! Cred ca uimitor. am spus eu socata.

El ma luat de mana si mi-a spus ca o sa  zburam, am dat afirmativ din cap, desii eram putin speriata, dar nu vroiam sa ii arat asta lui Reynold, am zburat deasupra lacului, dupa care Reynold ma prins in brate, am tresarit atunci cand ma luat in brate dar el tot nu ma lasat din stransoarea lui, dupa care, ce a urmat a fost incredibil, uimitor, nu aveam cuvinte pentru asa ceva. Am intrat in apa, si puteam sa respir, chiar puteam sa simt apa dar eu nu eram uda, era magie pura ce facuse Reynold. Dupa cateva minute in care radeam amandoi el sa apropiat de mine, aveam fruntile lipide , si amandoi respiram greoi, dar nu din cauza apei ci din cauza a ceea ce urma sa se intample. Reynold sa apropat si mai tare de mine, si ma sarutat, era un sarut pasional, pur si mai aled din dragoste, simteam iubirea lui fata de mine, era pura asa cum era si el, eram pur si simplu indragostita peste cap de Reynold, dar filmul mi sa taiat cand in minte mi sa aratat Dragomir, dupa ce m-am dat mai incolo Reynold era putin cam confuz, m-a luat de mana si am iesit din apa. Am zburat iarasi pana inapoi si dupa aceea m-am pus pe iarba ca sa imi limpezesc mintea. Nu imi venea sa cred ce facusem, ma sarutasem cu Reynold si uitasem pur si simplu de Dragomir, asta nu eram eu, eu nu eram asa. Reynold mi-a rupt firul gandurilor mele cand ma intrebat daca patisem ceva.

- Nu stiu, as vrea sa ma duc in camera, cred ca inca sunt obosita. am spus eu putin stanjenita.

El a dat afirmativ din cap si mi-a dat mana ca sa ma ridic, eu ma gandeam ca o sa ma tina de mana pana ce o sa fie vreu paznic si de-a bea atunci o sa imi dea drumul, dar nu a fost asa. Raynold nu a vorbit deloc tot drumul si era foarte serios. Cand am deschis usa si m-am intors sa ii spun ceva nici nu am mai putut pentru ca el mi-a spus imediat noapte buna si a si disparut.

- Nopate buna si tie... am spus eu in timp ce inchideam usa.

Ce facusem, ma sarutasem cu un barbat pe care il cunoscusem doar de cateva ore, dar totusi imi parea rau ca il respinsasem dupa aceea. Dar totusi, mintea mea imi tot zbura la Dragomir, nu puteam sa ma prefac ca iubesc pe altcineva cand eu pe Dragomir il iubeam, chiar si dupa tot ce imi facuse, tot nu puteam sa nu il iubesc, oricat as fi incercat.