Puterile Intunericului

>Capitolul 16<

                             CAND M-AM TREZIT, din cauza ca bausem atat de mult la bal, capul ma durea ingrozitor. A fost pur si simplu o noapte ingrozitoare, ma rog nu chiar toata. In sfarsit mi-am dat seama ca il iubesc pe Reynold. Ar fi trebuit sa imi dau seama de mai mult timp sema ca il iubeam. Si sincera sa fiu, mor de nerabdare sa il vad iarasi. Asa ca m-am grabit sa imi imbrac echipamentul si sa imi prind parul pentru ca eram in intarziere. Dupa care am dat fuga la un bar din Curte si mi-am luat un croasant.

     In timp ce mergeam spre biblioteca m-am intalnit si cu Alvin. Parea ca fusase chiar foarte ingrijorat pentru mine, din cauza ca bausem. Sper sa nu ma fi facut de ras asa de rau pe cat parea. El m-a condus chiar pana la biblioteca. Acolo statea Reynold asezat pe un scaun al bibliotecii si cuprins intr-o carte de vraji. Nu am putut sa imi stapanesc un zambet cand l-am vazut. Doar eu eram iubita lui indiferent daca vroiam sau nu. Mi-am luat la revedere de la Alvin si am mers grabita spre Reynold. M-am asezat pe scaunul din fata lui si el si-a ridicat imediat fata spre mine. Avea parul prins in coada, iar cateva fire ii iesisera si acuma ii atarnau pe fata lui delicata. M-am aplecat spre masa si l-am sarutat. El a parut surpins, dar tot mi-a acceptat sarutul. In timp ce el imi tot arata vraji, eram atenta la el, adica la chipul sau si la cum imi arata sa folosesc vrajile. Dar in gand tot ce aveam era ca vroiam in truna sa il sarut. Orele de data aceasta sincera sa fiu, chiar au trecut foarte repede. Mai bine zis chiar au zburat.

Dupa ce am terminat de stiudiat cateva vraji din biblioteca, Reynold ma condus spre o gradina. Era plina cu trandafiri. Era o minunatie de gradina, de mult nu mai vazusem asa ceva. Peste cateva minute, dupa ce tot ne-am plimbat prin gradina, Reynold m-a luat de mana si ma tras spre el. Inima mi-a inceput sa bata nebuneste, mai ca nu imi sarea din piept. El mi-a desprins coada pe care mi-o facusem, dupa care si-a bagat o mana sub tricoul meu, iar cealalta in par. Si fara sa vreau eu m-am apropiat si mai mult de el si l-am sarutat, la inceput fusase un sarut normal dar dupa cateva secunde mi-am dat seama ca Reynold imi desfacuse sutienul, am tresarit si am vrut sa ma dau inapoi. Nu eram pregatita pentru asa ceva si mai ales nu intr-o gradina. Dar nu am putut sa mai ma impotrivesc mult pentru ca iarasi acel sentiment pe sira spinarii si-a facut prezenta. Iar eu m-am apropiat iarasi de Reynold, atunci eu i-am dat tricoul jos in timp ce el ma saruta pe gat si buze. Dupa ceva timp si el mi-a scos tricoul si sutienul a cazut cu odata cu el. Reynold m a apropiat si mai mult de el si eu inceput sa il sarut pe abdomen. 

- Mhmm, a spus Alvin.

Am tresarit la auzul sau si intr-o secunda mi-am luat hainele de jos si mi le-am pus cat de repede am putut pe mine. Si eu si Reynold gafaiam. Eu m-am despartit de el putin dar el nu sa miscat deloc din locul de unde statea. Alvin statea rezemat de un perete cu o fata foarte amuzata.

- Asa faceti voi orele? a intrebat Alvin in timp ce il privea pe Reynold.

- Orele au trecut de acum o ora si ceva. a spus Reynold cu o fata serioasa.

- Serios? a intrebat Alvin ridicand din sprancene.

- Serios. a spus Reynold in timp ce se apropia spre Alvin cu pasi mari si apasati.

Alvin a tresarit cand a vazut ca se apropie de el, dar nu a zis nimic. Doar dupa ce Reynold statea acum in fata sa a deschis gura sa protesteze, dar nu a protestat. Acum statea drept, nici nu se mai atingea cu nimic de perete, doar statea drept si se uita la Reynold. Se uitau amandoi ochi in ochi. Iar din ochii lui Reynold eram sigura ca ieseau fulgere. Iar ochii lui Alvin se faceau din ce in ce mai mari in timp ce Reynold ii zicea ceva. Nu am putut sa dezlusesc ce spusase, erau mai departe de mine, dar am auzit doar un " ai inteles ? " purtat de vant si am presupus ca era vocea lui Reynold mai ridicata, pentru ca Alvin nu se misca deloc.  Dupa cateva minute, Reynold sa intors zambind la mine,  m a sarutat pe frunte si a spus ca trebuie sa ma duca in camera. Am vrut sa intreb ce se intamplase acolo, dar parca ceva nu ma lasa sa pun aceasta intrebare. Asa ca nu am mai incercat. Am stat amandoi tacuti tot timpul. Pana la usa, cand ne-am luat la revedere.

Cand m-am urcat in pat, am adormit imediat. Nici nu a mai trebuit sa apelez la metoda mea cu oitele pufoase. In schimb, eram intr-un vis de-al lui Dragomir. Luna si lacul erau prezente si ele. Dragomir statea nemiscat si parca privea in gol. Asa ca m-am decis sa stig la el : 

- Dragomir ! 

El a tresarit cand ma auzit, dar dupa ce sa intors spre mine mi-a zambit si a inceput sa se indrepte spre mine.

- Hey, scuzama pentru faza de mai devreme. a spus Dragomir.

- Nu este nimic. am spus eu in timp ce l-am sarutat pe buze.

- Mmm, mi-a fost dor de asta. A spus Dragomir.

Eu am ras si el ma luat in brate.

- Ce sa mai intamplat la Curte? a intrebat el.

- Pai am invatat noi vraji cu Reynold si... Atunci in minte mi-au aparut o gramada de ganduri, de la ziua in care l-am sarutat prima data pe Reynold pana cand am, o Dumnezeule. Cum putusem sa fac asa ceva? Si Alvin ma vazuse dezbracata in gradina. Nu.Se.Poate asa ceva. Cum de nu gandisem ce facusem. Si de ce imi aduceam aminte de-a bea acuma. Poate nici macar nu era adevarat, dar toate gandurile pareau adevarate. SI daca Dragomir avusase dreptate. poate chiar imi dadeam seama cine ma constrangea. Dar nu avea cum ca Reynold sa ma constranga, era imposibil asa ceva. Si daca chiar era adevarat ce imi spusase Dragomir despre cum ca in vis imi dau seama daca sunt constransa atunci ar fi trebuit sa imi dau seama din primul meu vis cu Dragomir de cand ajunsasem la Curte. 

- S a intamplat ceva ? a intrebat Dragomir.

- Pai... sti daca exista cumva sa nu iti dai seama din primul vis pe care il ai, ca de exmplu eu cum am  acuma un vis cu tine, ca ai fost constrans, dar a doua oara sa iti dai seama. am spus eu speriata.

Dragomir a stat putin pe ganduri dupa care a facut o chii mari.

- Cine te-a constrans? a intrebat el.

- Pai... aaa, nu stiu sigur, dar cred ca Reynold ma constrans ca sa il iubesc. am spus eu stanjenita dar si furioasa pentru ce imi facuse Reynold.

- Dumnezeule, Valery, asta inseamna ca lucreaza pentru cineva, daca chiar ar fi tinut la tine nu te-ar fi constrans. a spus Dragomir.

- Dar pentru cine sa lucreze? am intrebat eu in timp ce ma uitam la Luna care se revarsa pe lac.

- Nu stiu, o sa incerc sa aflu ceva despre el, dar nu iti promit nimic Valery. Tot ce vreau e sa ai mare grija. Oricum nu o sa poti face nimic in privinta asta. O sa ma ocup eu de el dupa ce Milla nu o sa mai fie, iti promit. mi-a spus Dragomir in timp ce ma strangea in bratele sale reci.

- Si pana atunci va trebuii sa il iubesc si sa fac tot ce vrea el? am strigat eu la Dragomir.

- Sincer sa fiu mi-as fi dorit ca niciodata sa nu afli cum sa fi constrans. mi-a spus Dragomir.

Nu stiam ce sa fac, eram atat de ametita. Adica ma indragostisem de cineva, dar de fapt eu nu ma indragostisem. Eram constransa sa iubesc. Era o nebunie. Mai putin ca facusem dragoste cu Reynold in gradina. Intr-o gradina imi pierdeam virginitatea. Trebuie neaparat sa il scap pe Dragomir de constrangere pentru a ma ajuta. Iar asta inseamna sa o omor pe Milla. Trebuie sa grabesc ziua luptei. Neaparat.

- Trebuie sa plec. Mi-a zis Dragomir intr-un tarziu.

- De ce? m-am plans eu.

El a ras si ma tras spre el, mainile sale erau reci, dar si fine. Si-a pus o mana pe obrazul meu cald, sau chiar fierbinte la cat de furioasa eram si ma sarutat.