>Capitolul 6<

355 15 2
                                    

        ERAM INTR-UN LAC IAR LUNA SE REVARSA pe mine si pe Dragomir, luna ii dadea lui Dragomir niste umbre stranii si ii facea fata atat de frumoasa cu ochii aceia gri si zambetul, zambetul acela sexy of...

- Iubita mea, esti suparata.

Nu era o intrebare, dar tot am raspuns dand din cap afirmativ.

- Of, si eu...

Am ridicat imediat privirea la el si am facut ochii mari, oare de ce Dragomir era suparat, eu una eram suparata ca nu o mai aveam pe Milla dar el...

- De ce esti suparat, Dragomir?

- Pentru ca nu pot sa gust din tine, pentru ca nu poti sa faci parte din mine din cauza...

- Lunii. Am spus eu surprinsa, dar si furioasa. Iar Dragomir, a dat din cap negajit. Nu puteam sa il las sa sufere asa trebuia sa fac ceva in legatura cu asta, dar ce? Ei bine, luna mi-a raspuns la intrebare. Din maini am simtit ca imi iese putere, eu eram puternica si inauntru si inafara, am sarit pe Dragomir si cand mi-a iesit magia din mana, nu se auzea muzica,iubirea,prietenia, tot ce era mai frumos si facea parte din acest Pamant ci am auzit rautatea,lupta,sangele scurs din oameni pur si simplu negr, loc sa iese alb din mana mea asa cum citisem peste tot iesea negru, asta eram eu ? Dragomir a facut ochii mari surprinsi chiar si el si dupa ce am dat magia pe el, mi-a smucit mana si mi-a indreptato spre mine. Pur si simplu simteam cum ura din mine, de la alti oameni si sangele scurs tot simteam ca iese de la altii dar si de la minte si intra in acelasi timp, era un sentiment atat de ciudat. Ca si cum tu varsai un suc, dar de fapt tu il inghiteai. Dar mai ciudat de atat era ca parul meu, unghile, nu intelegeam ce se intampla, parul meu acum nu mai era pana la solduri acum era mult mai mult trecut de solduri iar unghile mele acuma erau negre rochia pe care o purtam pe mine era stramta si neagra, iar sclipiciu de pe ea, cand se intalnea cu luna acum nu mai dadea doar o mangaiere de lumina, acum lumina era obitoare puternica. Iar cand Dragomir sa apropiat de mia si mia spus : 

- Tu nu esti o zana de partea luminii, esti o zana de partea intunericului. Nu inteleg cum e posibil. Era uimit, nu stia ce sa zic, dar si eu eram la fel ca el.

Dupa aceea m-am trezit, ma simteam puternica, nu ca celalate dati cand eram toata leoarca de transpiratie, acuma eram puternica si parca dormisem o mie de ani. Cand m-am dus in baie, nu am putut sa ma abtin sa nu tip, parul meu era negru acuma si mult mai lung, pielea mea era mai alba, iar unghile, dumnezeule , erau negre. Eram acum o ciudatenie, ce ma faceam, cum ma mai duceam acuma la scoala,la naiba. 

Dar de fapt cand am ajunz la scoala nu ma mai scapam de baieti si fetele ma tot intrebau cu ce marca m-am vopsit pentru ca imi prindea foarte bine culoare. Iar eu ar fi trebuit sa le spun pai cu marca Luna ! igh... dumnezeule mare!

Dupa ce s-au terminat orele cu bine si am scapat de baieti, m-am dus in graba la mini cooper-ul meu si am plecat spre Dragomir la Academie, trebuia sa aflu ce se intampla cu mine si eram sigura ca el stia cel mai bine.

Cand am ajuns la Academia, nici nu am mai batut la usa si am intrat direct in camera lui Dragomir, el a sarit imediat pe mine.

- Visul era adevarat nu ? De ce tot te-am visat? 

- Pentru ca eu am provocat visurile, Valery. Avea un aer arogant dar era si serios in acelasi timp.

- Poftim? am marait eu la el.

- Uite care e faza Valery am tot incercat sa trezesc puterile din tine, sa aflu de ce parte esti si esti de partea intunericului iar asta inseamna ca putem fi impreuna Valery!

- Ma lasi? Cum putem sa fim impreuna cand eu sunt zana? Si plus ca tu ai provocat visurile... nu pot sa cred Dragomir ca mi-ai facut chiar tu una ca asta.

Am plecat de la el plangand, nici macar in el nu puteam sa am incredere, in timp ce mergeam cu masina mi-a venit o idee, sa merg pe plaja de langa orasul unde stau, poate daca vedeam cu ochii mei luna, poate reuseam sa ma reduca inapoi asa cum eram eu...

Toata ziua am mers, fara oprire pana la plaja, cand am ajuns nimeni nu era acolo plus ca era noaptea si era foarte frig, iar cand am dat ochi in ochi cu luna, plaja sa schimbat, radical si pe langa mine vartejuri de nisip se facea dar si in apa era ceva, simteam, eu faceam tot ce era aici, iar cand am intrat in apa eu si luna, eram unite simteam asta, vroiam sa o ating, vroiam sa simt puterile ei, puterile intunericului, le vroiam, si asta am si primit pentru ca, cand am incercat sa intru il legatura cu ea... dumnezeule! Atata putere ! 

Puterile IntunericuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum