❦ Your eyes tell | kookv [✓]

❦ 𝐞 𝐩 𝐢 𝐥 𝐨 𝐠

𝑢𝑛 𝑎𝑛 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑎𝑟𝑧𝑖𝑢...

Taehyung zâmbi, briza de primăvară care îi atingea ușor chipul, mângâindu-l dulce.

Și-a închis ochii, bucurându-se de acel apus care îi oferea căldură, știind foarte bine că, de fapt, adevărata căldură venea din mâinile ce în acel moment îl strângeau din spate.

Băiatul și-a închis ochii, sprijinit de balustrada râului Han, în timp ce Jungkook îl îmbrățișa pe la spate.

Brunetul îi oferă un sărut dulce pe tâmplă și încă unul pe gât, așezându-și mai apoi capul pe umărul lui, în așa fel încât să privească amândoi apusul soarelui.

A trecut exact un an de când Taehyung și Jungkook s-au apropiat din nou și lucrurile mergeau foarte bine.

Viața lor a prins în sfârșit strada corectă.

Taehyung a reluat terapia după acel derapaj pe care l-a avut, au existat suișuri și coborâșuri, o dată Jungkook l-a prins în timp ce fuma o țigară.

Dar, în ciuda a primelor dificultăți, în sfârșit Taehyung dădea semne de o îmbunătățire reală, aflând că suferă de depresie și de faptul că nu a trecut într-adevăr peste abandonarea părinților lui.

Jungkook, pe cealaltă parte, a întreprins o carieră extraordinară în Seoul. Într-o zi a ajuns până și la televizor, la știrile locale, după ce a salvat un copil dintr-un incendiu, reușind însă, să salveze și părinții a celui din urmă.

În acea zi brunetul s-a ales cu o pălmuire peste încheieturi din partea șefului său și din partea lui Taehyung. Dar, până la urmă îi știau povestea personală, așa că amândoi l-au iertat.

Jungkook s-a preocupat să îl viziteze pe acel copil și de a-l însoți la școală pentru prima zi de gimnaziu.

Băiețelul, după puține luni, i-a chemat acasă pe Kim și Jeon pentru a-i cere lui Jungkook să vină în următoarea zi la școală pentru activitatea ce se intitula 'slujba mea de vis'.

Lui Jungkook aproape i-a izbucnit inima de fericire.

Lucrurile s-au îmbunătățit și cu restul băieților. Hoseok a fost, în mod neașteptat, primul care și-a cerut scuze lui Taehyung odată ce a știut adevărul. Roșcatul s-a prezentat cu nasul curs la ușa lui Taehyung, cerșind după iertarea lui.
Iar Taehyung... Taehyung i-a acordat-o.

Pentru că Taehyung s-a maturizat atât de mult, a crescut atât de mult, încât a înțeles puterea și bunăstarea care poate să rezulte din cuvintele te iert.
Taehyung i-a iertat pe Jin, Namjoon, Hoseok, părinții lui... i-a iertat pe toți.

Și asta, asta a adus pacea în inima lui.

Taehyung a trecut peste.

Dar, mai ales, în sfârșit s-a iertat pe el însuși pentru tot răul pe care și l-a provocat.

Și-a tatuat fraza 'love yourself' pentru a fi sigur că nu va uita.

Și Jungkook iubea foarte mult acel tatuaj. De fiecare dată când făceau dragoste, Jungkook se preocupa să sărute acele cuvinte de cerneală, amintindu-i lui Taehyung că nu mai trebuia să uite niciodată să se iubească.

În acea zi au decis să facă o plimbare pe lângă râul Han pentru a se bucura de primele raze de primăvară.

De fapt, Jungkook a fost cel care a venit cu ideea de se plimba, dorind să își amintească de momentele în care el și Taehyung se furișau din orfelinat pentru a se bucura de apus și pentru a se săruta pe o alee mai ascunsă.

— Este atât de frumos aici, Kookie, am impresia că sunt într-un film romantic.
Taehyung a zâmbit larg.

Jungkook s-a desprins din acea îmbrățișare, dându-se câțiva pași mai în spate, iar un zâmbet foarte dulce își făcea loc pe buzele lui.

Taehyung nu și-a dat seama imediat de acea mișcare a brunetului, dar a făcut-o când un fior i-a parcurs tot spatele.

— J-Jungkook, îmi este frig, hai să ne întoarcem ac-

Șatenul s-a întors, lăsându-și privirea în jos și găsindu-l pe Jungkook în genunchi, pe pământ, iar câțiva trecători s-au oprit pentru a privi scena.

Brunetul a zâmbit, în timp ce Taehyung își ducea mâna la gură din cauza emoției, ochii lui umplându-se de lacrimi.

Jungkook a deschis cutiuța din mâini, lăsând la iveală un inel acoperit de diamante.

— Kim Taehyung. Din momentul în care te-am văzut pentru prima oară, când eram copiii, am înțeles că aș fi putut să arunc toate jucăriile mele, deoarece dacă nu te-aș fi avut doar pentru mine nu aș fi fost niciodată fericit. Mi-ai aparținut încă de la prima privire și nu știai nici măcar numele meu. În acea zi am gravat numele tău pe inima mea, orice acțiune de-a mea a fost făcută doar și exclusiv pentru a te avea cu un zâmbet pe chipul tău. Te-am iubit, te-am urât, te-am rănit și ne-am rănit unul pe celălalt. Am trecut prin foarte multe lucruri. Nimeni nu te-a iubit, Taehyung. Mama ta nu a făcut-o, tatăl tău nu a făcut-o. Dar eu, astăzi, îți jur că voi face posibilul să te iubesc până la ultima respirație. Nu voi putea să umplu golul pe care l-au lăsat părinții tăi, dar îți promit că iubirea mea va fi atât de puternică și atât de adevărată încât greutatea acelor goluri nu se vor mai supraîncărca pe umerii tăi. Prin urmare, îți cer acum, pe malul râului nostru Han... Vrei să te căsătorești cu mine, Kim Taehyung?

Taehyung a zâmbit, inima topindu-se din cauza căldurii pe care o simțea, iar lacrimile îi mângâiau obrajii.

Buzele lui s-au deschis, făcând inima lui Jungkook să se oprească pentru o secundă, articulând răspunsul pe care brunetul îl aștepta de-o viață.

Pentru că Taehyung...
Taehyung acum se iubea, și era pregătit să îl iubească pentru totdeauna și pe Jungkook.

— Da, vreau.

𝑠𝑓𝑎𝑟𝑠𝑖𝑡