Aceasta este seara cea mare,imi spun in gand.Mai privesc inca o data in oglinda.Tot nu imi venea sa cred.Rochia mea neagra in partea de jos si crem in partea de sus,in combinatie cu parul rosu ma facea sa arat ca o printesa. Ochii imi erau scosi in evidenta de machiajul nu foarte strident,iar buzele rosii ma faceau sa ma simt invincibila.
Taxiul ma astepta,asa ca nu am mai stat pe ganduri.Am coborat,m-am incaltat cu pantofii mei negri cu toc nu foarte inalt,am luat de pe masa geanta crem si am iesit. Intr-un timp foarte scurt, eram in fata noului meu liceu.
O alta viata pentru mine. O viata in care eu eram conducatorul.Desi eu nu simteam asta. Am pasit gratios pe aleea din fata liceului.Acum toti incepeau sa isi faca prezenta.Acest bal avea sa fie ultimul,iar toti incercau sa arate cat mai natural si mai bine. Ultimele doua luni din viata mea, mi le-am petrecut incercand sa schimb totul la mine. Iar felul in care noii mei colegi ma priveau pe culoarele scolii, imi dadeau impresia ca am reusit.
Acum nu mai eram acea Sophie care credea ca orice zboara se mananca. Nu. Acum nu mai credeam in spusele nimanui. Am invatat ca increderea se catiga foarte greu.Am reusit sa imi construiesc o masca. Voi lasa doar pe cine cred eu ca merita sa o cunoasca pe adevarata Sophie.
Am pasit increzatoare in sala de festivitati unde toata lumea era prezenta.
Ei iata ca a venit momentul in care directoarea trebuia sa prezinte regele si regina balului.
-Putina atentie va rog.Multumesc!Ma scuzati ca va deranjez dar a sostit timpul sa anuntam regele si regina balului.
Regele si regina. Doi ametiti care au in cap doar bani si popularitate.Doi oameni care nu au auzit de munca in viata lor! Ce sa mai zic de umilinte.
-Regele balului...este nimeni altul decat....Liam Court.
In mii de aplauze acest Liam urca pe scena.Exact cum spuneam un inganfat.Dar inganfatul asta arata cat de cat bine.
-Iar regina balului...nu o sa va vina sa credeti...desi este noua in acest liceu...Shophie Timberlake.
Ce?! Mi-am inghitit toate cuvintele.
Tocm-ai mai facut ametita care stie doar despre popularitate?!
Am urcat pe scena pentru a primi coroana. Chiar cand voiam sa plec de pe scena, directoarea imi spune ca urmeaza si dansul dintre rege si regina.Nu aveam scapare asa ca am acceptat.Imdiat dupa ce melodia incepe imi cuprinde talia cu o mana si ma trage langa el.Parfumul lui ma facea sa visez,iar ochii,ochii sunt asa de calzi si patrunzatori incat ai putea sa te pierzi in ei.
Si buzele,doamne acele buze de culoarea piersicii,clar visam.Am privit mai atent,mi se parea foarte cunoscut,dar nu stiu de unde.Probabil ca il mai vazusem prin liceu.Intr-un final i-am auzit vocea...si atunci l-am recunoscut:
-Incantat de cunostinta Sophie...multumesc ca imi acorzi acest dans.
-Liam?!am spus usor speriata.Ce cauti aici,am continuat eu.
Nu a mai spus nimic,nici eu nici el,deoarece dansul se terminase iar eu am fugit afara. Era el. Cel mai bun prieten a lui Derek. Daca el este aici, trebuie sa fie si Derek pe undeva.
Ma asez pe o bancuta din curtea liceului si privesc in gol.Simt o mana calda pe spatele meu.
Ma intorc si il vad.El era.Nu il puteam confunda.Vreau sa ma ridic si sa plec insa ma prinde de mana.
-Ce se intampla?De ce ai plecat asa?
-Lasa-ma!Nu vreau sa vorbesc cu tine!Vreau sa fiu singura.
-S-a intamplat ceva?Am gresit undeva?Lasa-ma sa imi indrept greala.
-Da s-a intamplat!S-a intamplat ca esti aici!
-Nu trebuia sa fi aici.De ce ai venit?Si sunt mai mult ca sigura ca si Derek e cu tine.
-De unde il cunosti tu pe Derek?
-E cu tine nu?Chiar nu iti aduci aminte de mine?Chiar nu iti spune nimic numele meu?
-Sophie?Tu esti Sophie pe care o stiu eu?
-Da!Eu sunt!Acum ce mai vreti?De ce nu imi dati pace?De ce nu ma lasati in pace nici aici?
Spun eu incercand sa imi tin lacrimile in frau,insa nu mai pot.Lacrimile se scurgeau usor pe fata mea.Atunci i-am auzit din nou vocea:
-Hei.Crede-ma, eu nu sunt ca Derek. Trebuie doar sa ma cunosti.
-Dar cum esti?Ii esti cel mai bun prieten.Nu din acest motiv sunteti de nedespartit.Sunteti la fel.
-Ok. Atunci spune-mi de cate ori ai auzit ca am facut eu ceva aseamanator lui Derek?
La auzul acestor cuvinte am amutit.Nu auzisem nimic rau despre el.Poate ca era totusi diferit.Dar nu aveam de unde sa stiu.Imi era teama.La o adiere de vant ma cutremur.Imi era frig, iar Liam se pare ca a observat, deoarece mi-a pus sacoul lui pe umeri si m-a luat in brate.
-Lasa-ma sa iti arat ca eu nu sunt ca Derek. Imi sopteste el.
-Ma scuzi.Dar vreau sa plec acasa.
-Lasa-ma sa te conduc.E noapte si imi e frica sa te las singura.
Ok.Asta e ciudat.Derek nu ar face asta niciodata. Dau afirmativ din cap.El se ridica de pe banca si ma prinde de mana.Imi trag mana din a lui,insa simt cum obrajii imi prind o culoare sangerie.Vechea Sophie revine incet incet. Pe drum nici unul nu scoate nici un sunet.Il priveam atenta cu coada ochiului si cred ca si el facea la fel.
Simteam ceva ciudat in piept cand eram in preajma lui.Acest sentiment era unul linistitor si ma facea sa imi doresc sa peterc cat mai mult timp cu el.Dar se pare ca nu aveam cum.Eram in fata casei mele.Chiar cand ma pregateam sa imi iau la revedere, vocea mamei mele se auzea din garaj.
-Sophie! Nu fi nepoliticoasa.Cheama-l pe baiat in casa.E foarte frig iar el e in camasa.
-Mama, sunt sigura ca are lucuri mai bune de facut.Balul inca nu este gata.
-Defapt, as fi incantat sa intru.Spuse Liam cu un zambet kilometric pe fata.
Il invit politicos inauntru.Intr-un fel nu voiam sa ramana,pe de alta parte imi placea prezenta lui. Ii fac semn sa se aseze pe canapea si eu ma duc la bucatarie de unde ii aduc un pahar de suc de portocale. Am vurt sa ne jucam Monopoli, dar se pare ca jocul a fost inghitit de debara. Pana la urma am ramas la un film de groaza.
Un sunet ingrojitor se auzea de sub mine. M-am ridicat nelesa de pe jos, apoi am observat ca Liam primise un mesaj. Un mesaj pe care eu din greseala l-am deschis.
„Hei frate. Unde ai disparut aseara? Imi vine prea greu sa cred ca ai acceptat in cele din urma pariul. Una in fiecare noapte. Suna-ma cand te trezesti!
Derek „
