Puterea din suferinta

capitolul 17

   O privesc în ochii și văd cât e de sinceră,mă iubește trebuie să i spun adevărul, dacă pleacă din nou o să înnebunesc.
     - Leyla eu sunt...un demon.Un demon al războiului și al morții nu sunt la fel de puternic că Ada ,eu am alte puterii cum ar fi viteza și privirea morții .
Stau și mă uit la ea , aștept să reacționeze ,să zică ceva dar nu face decât să mă privească așa că decid să rup tăcerea.
    - O să înțeleg dacă nu mai vrei să fi cu mine,nu vreau să îți fie teamă de mine!  și dau să plec când o aud.
    - Nu mie frică iubirea mea e mai puternică decât orice frică.
O privesc și fac doi pașii spre ea o cuprind în brațe și o strâng tare la pieptul meu iar ea își pune capul pe pieptul meu i suspină încet.
   - Cum de sora ta nu știa despre asta?
    - Of da !vino trebuie să vorbesc cu ea și nu mai vreau să ascund nimic de tine.

 

Între timp în birou****
    - Alex merg în sala de antrenament trebuie să mă gândesc... trebuie să vorbesc cu tata și doar acolo pot să o fac fără să mă audă nimeni.
    - Ada... ești bine?
    - Da sunt doar că l nu o  să iau niste decizii și trebuie să aflu mai multe despre puterile lui David.
    - Ok eu voi fi sus la geam ,dacă...ai nevoie de mine îmi faci un semn și vin.
    - Mersi Alex!
Plec rapid până nu mă răzgândesc oricum trebuie să mă antrenez , așa pot afla mai multe despre puterile lui David.

*********
- Alex unde e Ada?
  -Se antrenează o zis că vrea să vorbească cu tatăl vostru și doar acolo poate fără să o auzim noi.
   - Leyla voi mergeți sus la geam eu voi intra în camera de antrenament!
   - Dar...ea ... dacă te va răni?
    - Stai liniștită ai uitat și eu sunt un demon,nu mă afectează puterile ei dacă ne antrenam și trebuie să vorbesc și eu cu tata doar nu voi lăsa pe ea să facă tot.
  Nu am mai făcut de mult asta sper că tata să nu fie supărat pe mine.Intru hotărât dar înlemnesc când o văd pe Ada plângând.
   - Ada ce s-a întâmplat?
  - Tată ce i-ai spus?
     Se uită amândoi la mine șocați!
    - Ce vă uitați amândoi la mine așa?
   - Da tată te vad chiar dacă nu eu te-am moștenit pe tine ci pe mama te văd!
   - Stai dacă tu îl vezi pe tata și ai moștenito pe mama, eu de ce nu o văd pe mama.
   - Ada mama ta a renunțat la puterile ei când te-a născut pe tine,de aceea nu o mai puteți vedea.
   - Ada ce zici să ne antrenam împreună?
   - Dar stai ai vorbit cu Leyla?
     - Da e sus se uită la noi.
    - Se vede că te iubește.
   - David înainte să începeți trebuie să ști ceva.
   - Ce ?
    - Ada e... reincarnarea zeiței, prima zeiță demon așa că în astea două săptămâni trebuie să ai mare grijă când vă antrenați puterile ei vor crește în fiecare zi,iar în ziua în care va face 18 anii va deveni de neînvins.
- Tată dar ...Off e doar o adolescentă.
  - Hei frățioare te mai plângi mult sau vi să ne antrenam? mă uit la el și chicotesc in timp ce mă joc cu o bilă de foc în mână.
   - Cum ai făcut asta?
    - Ți-am zis puterile cresc în fiecare zi și e tot mai bine așa că ai grijă.
În timp ce noi povesteam aud bătaie în geam și citesc de pe o foaie.
  
E Lucifer o sună întruna pe Leyla, veniți repede că a început să se panicheze!

- Hai am un plan !acum o să ne distrăm puțin.
Ajungem lângă Leyla o văd că tremură și plânge ,i iau telefonul fără sa iau ochii de la ea și îl dau lui Ada pe care o aud .
    - Alo ! Bună dragul meu Lucifer!
Mă înfundă râsul și o fac și pe Leyla să râdă când o aud din nou pe Ada.
   
  - Dacă îți cauți iubițica să ști că e la mine!
   - Cine ești?îl aud cum strigă nervos .
   - Sunt coșmarul tău cel mai urât,sunt demonul din visele tale,sunt demonul la care i-ai pus eticheta cu preț pe cap! Și râd de numa.
    - Te voi omorâ... dacă Leyla pățește ceva te omor .
    - Ne vedem curând dragul meu Lucifer,curând .
I închid telefonul și încep toți să râdem .
    - Vă dați seama ce față o făcut ?
    - Acum trebuie să facem un plan pentru ai prinde pe toți la un loc .
    Chipul meu începe să ia foc și toți se uită la mine șocați.
    -Ada linișteștete până nu dai foc la ceva !mă strigă Alex.
      - Foc....asta e focul va fi prietenul nostru...