An de doliu

10 2 0
                                    

Din nou ești tu, din nou e vals.
Și tare am obosit să-ți spun,
Că mi se rup picioarele cu fiecare dans,
Dar cuminte, tot mi te supun...

De ce revii în amintirea mea,
Când a trecut un an și doliul s-a sfârșit?
Ti-am făcut cumva înmormântarea rea,
De împreună cu iubirea n-ai murit?

Dă-mi nopțile-napoi,
Zilele să fie ale tale!
Lasă arma jos în acest război,
Și măcar o dată lovește cu petale...

Dă-mi te rog puterea de-a dansa,
Și i-ați înapoi umbrele de scrum...
Lângă mormântu-ți zeflemitor nu mă lăsa,
Căci florile nu-ți mai miros de mult a parfum...

VerspicaceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum