Tabara

Capitolul 7

        Inaintea mea puteam vedea un drum pietruit inconjurat de o padure deasa.  Parintii mei erau imediat dupa coltul poartei, inmanandu-le bagajele noastre celor doi domni amabili. Mi-am luat rapid la revedere si de la parinti, dupa care am urmat cei doi domni pe drumul pietruit. Dupa vreo doua minute in care am mers inconjurati de padure deasa, am ajuns la periferia acesteia, de unde se intindea o pajiste vie, verde, in mijlocul careia era o cladire. Nu am avut timp sa studiez indeaproape nici pajistea, pe care puteam vedea mai multe cladiri mici, nici cladirea principala, deoarece inaintam destul de repede. Lily era langa mine, privind atent, ca si mie, franturi din pajistea care acum ramasese in spate. Ne aflam in fata unei usi din sticla termoizolante, cu un maner negru, mare, de care tragea unul dintre cei doi domni.

        Cand am intrat inauntru, m-am oprit in prag si am privit totul din ansamblu. In fata mea era un fel de receptie foarte mare, cu fotolii rosii asezate in jurul unor masute, cu un birou foarte mare din sticla in dreapta mea si cu o alta usa de sticla in fata. Langa birou era o usa mare, care mi-a fost descrisa drept usa dinspre sala principala. In spatele biroului de sticla, statea pe un scaun pufos negru, cu rotile, o doamna de varsta medie, cu parul roscat prins intr-un coc in varful capului, inbracata intr-o rochie de vara larga si comoda, si cu pantofi negri cu toc in picioare. Era inconjurata de mape foi, fisiere, regisre, si se puteau observa mai multe sertare din sticla deschise, din care sareau nenumarate foi capsate intre ele.

        Cum ne-a observat, doamna a sarit de dupa biroul sau incarcat si a vent in fuga spre noi.

       - Buna ziua, dragele mele. Voi trebuie sa fiti Annie si Lily, nu-i asa? a spus doamna uitandu-se intr-un carnetel si cu un zambet larg pe buze.

        - Da, noi suntem.

        - Uitati ce va propun. Mergeti afara sa studiati imprejurimile, cat timp va vor fi duse bagajele in camere. Intre timp va vor fi aduse niste mape de orientare si cu programul vostru, iar repartitiape echipese va face automat ininte de ora 10, dupa ce ajung toti copiii. Bine?

        - Da, perfect.

        Am mers vesele pana afara si ne-am facut de cap studiind imprejurimile. Int-un tarziu, dupa aproximativ 2 ore, am vazut doi domni, aceeasi care ne condusesera cu ceva timp in urma, aducand niste dosare subtiri. Dupa ce ni l-au lasat in brate, au plecat fara nici un alt cuvant. Curioase, ne-am asezat intr-n foisor apropiat, pentru a ne utea studia dosarele. Insa, inaihnte de a le putea deschide, am fost intrerupte de cineva. La intrarea in foisor statea o fata blonda, cu parul prins frumos in codite ce-i atarnau pe spate si cu un breton stufos pe frunte. Avea trasaturi fine ale fetei si zambea larg, ochii ei jucausi, verzi, stralucind in lumina soarelui. Am invitat-o sa stea langa noi.

        - Buna! Eu sunt Ingrid! a spus fata, zambetul marindui-se.

        Dupa ce ne-am prezentat, am inceput sa ne rasfoim toate trei dosarele. Toate am fost uimite sa observam cat de putine reguli erau de respectat, mai ales ca nu exista ora de stingere. Dupa aia, am inceput sa ne amuzam pe diferite teme, si nu ne mai opream din ras. Ingrid a inceput sa ne povesteasca despre tabara de anul trecut, in care fusese ea. Ne-a povestit mai amanuntit si probele, si cum sunt impartite atributiile. Ne-a spus ca prima proba este chiar in a doua zi, iar noi eram foarte entuziasmate. Am tot discutat pana s-a inserat, iar atunci ne-am decis cu greu sa ne ducem sa ne uitam pe listele de repartitie, care erau in holul principal.

        - Sper sa fim in aceeasi echipa, fetelor! a spus Lily, entuziasmata ca de obicei.

        - Hmmm, nu prea cred, dar ar fi genial. a spus Ingrid, pusa pe ganduri.

        Cand am ajuns in holul principal, m-am uitat cautandu-mi numele. Imi tineam degetele incrucisate la spate.

        - Fetelor, eu, una, nu vad nimic!

        - Uite! Eu sunt in grupa 3! A zis Lily fericita. eram sigura ca, chiar daca nu urma sa fim in aceasi echipa, tot fericita urma sa ramana Lily.

        - Eu sunt in grupa 1! a spus Ingrid. Nu pot sa cred, tot in 1 am fost si anul trecut!

        Acum chiar ma straduiam sa ma identifuc pe cele 5 liste. Cat timp ma uitam eu atent, Ingrid a exclamat, surprinsa:

        - Annie, esti in echipa cu mine! Uite! Am urmarit degetul hotarat al lui Ingrid care se misca usor pe deasupra primei foi, pana incetini si se opri drept deasupra numelui meu. Eram trista, chiar suparata ca nu eram cu Lily in echipa, dar nu era chiar o tragedie, adica urma sa ne petrecem tot restul timpului impreuna, nu-i asa? Chiar daca asa imi doream sa gandesc, aveam o presimtire nu chiar foarte buna asupra ce se intampla.

        Deasupra celorlalte foi, mai erau inca un rand de foi, pe care erau scrise numerele camerelor in care aveam sa stam. Asa, am pornit toate trei urmarind-o pe Ingrid, care ne prezenta cladirea. In cele din urma, ne-a condus in camere, si asa ne-am despartit. Am ramas in prag studiindu-mi camera. Era o camera patratoasa, alba, cu un pat matrimonial in drapta, cu un raft, care ar fi putut fi pentru carti deasupra, cu o noptiera micuta paralele cu patul, pe care era un televizor mare, in drapta televizorului fiind un dulap mare negru cu multe sertare, iar in stanga televizorului era usa baii mari. In dreapta patului era o canapea alba, si foarte confortabila. Mi-am vazut cu mare surprindere bagajele langa pat, si am inceput sa le desfac, indesand totul in dulap si noptiere. Dupa care am adormit instant, pentru ca eram, totusi, foarte obosita.

        De dimineata, m-am trezit de la o bataie enerica in usa. M-am ridicat somnoroasa si m-am dus sa deschis usa. Era Ingrid.

        - Ridica-te, somnoroas-o, ii incepe proba lui Lily, mi-a spus ea foarte vesela, imbracata in pantaloni scurti negri si un tricou alb cu model la gat.

        In jumatate de ora eram jos, in curte, unde, in jurul lizierei erau acum asezate scaune pufoase pentru spectatorii probei. Am vazut-o pe Lily discutand cu un baiat, probabil capitanul echipei. Era imbracata sport, si parul il avea prins in coada de cal la spate. In spatele lor, chiar intre primii doi copaci ai padurii statea o doamna care se vroia arbitru. Echipele, cele doua, echipa 5 si echipa 3 au mai facut ultimele pregatiri, dupa care arbitrul a pornit jocul.