🌿4 Capitol🌿

44 3 1
                                    

Nu pot să cred că are așa comportament.....tata.....dacă nu eram eu.....mama era să fie vie. Mă aduc în regulă și cobor jos așa cum prezentatorul anunță că va fi o veste importantă în scurt timp

— Sunt fericit în această seară să vă văd pe toți, mai ales că este o seară foarte importantă în istoria familiei și a mafiei Kasanno. În seara acesta țin să anunț că fiica mea în scurt timp se va căsători. Viitorul ei soț fiind......Domenico Maggioli. (Donato Kasanno)

Când aud prostia acesta gura mea rămâne la un nivel cu podeaua. Nu îmi vine să cred. Domenico și Antonia.

— Domenico, Antonia sunt mândru de acest pas responsabil în viața voastră. Și fiți siguri că mereu veți fi ajutați de noi. Veniți pe mijloc să vadă toți perechea voastră frumoasă.(tata)

Văd că Domenico nu e mai liniștit decât mine. Se parohie de Antonia și îi spune ceva luândo de mână. Ea pa rândul ei ținându-se să nu izbucnească în plâns de fața tuturor. Antonio se apropie de mine și mă întrebă.

— Ai știut ceva de asta? (Antonio)

— Nu sunt mai puțin șocată decât tine. Nici eu, nici Domenico nu am știut nimic despre asta......

spun eu cu o voce tremurătoare.

Tata și Donato Kasanno împreună eu Domenico și Antonia se apropie de noi.

— Acum toți vă urcați în mașini și plecați acasă. Doar că, Antonio tu o duci pe Melania în casa ta . Cu Domenico și Antonia vorbim aparte. (Donato Kassano)

— Ce înseamnă tot asta?spune iritat Domenico.

— Tot explicăm acasă. O duci pe Antonia în casa ta. Trebuie să vorbim serios cu voi, toți.

Amândoi pleacă și ne lasă pe toți patru.

— Antonia? Liniștește-te, nu trebuie să plângi acum în fața tuturor. (Antonio)

— De ce el așa procedează cu mine? Ce am făcut? (Antonia)

— Stai liniștită, sunt sigur că tot asta e doar o formalitate. Poate nu va fi nici o nuntă. (Domenico)

— Vreau acasă, Antonio du-mă acasă. (Antonia)

— Surioară, cred că ar fi cazul mai bine să mergi acum cu Domenico și să îl aștepți pe tata. El va explica tot.

— Te duc eu acasă după ce vorbim cu părinții, hai la mașină. (Domenico)

— Ai grijă de sora mea. (Antonio)

— Și tu de a mea. (Domenico)

Tot acest timp stăteam mită, îmi e frică să mă gândesc la ceva acum. Oare mă așteaptă o nuntă cu Marko? Mai bine mor, mai bine mor decât să stau în bătaie toată viața. De mână mă i-a Antonio și atunci foarte tare tresar.

— Hei, ce ai? Hai la mașină, nu îți fac rău.

— Scuze......

Tot drumul l-am petrecut tăcând, lacrimile îmi curgeau si nu se mai opreau. Ajunși la o casă imensă,  Antonio a oprit mașina și am intrat. În 20 minute au venit tații noștri, cea ce la nu ne-am așteptat amândoi.

— Trecem la direct la temă și cea ce acum spunem, se îndeplinește fară obiecții știi bine asta! Melania-Rosella Maggioli, tu te măriți! Dar, alegi sa te măriți cu Marko sau.......cu Antonio!(Tata)

Auzind asta nu mă mai țin picioarele și mă rezem de canapeaua de care nu eram departe. Lacrimile îmi învăluie ochii și tot ce aud acum sunt cuvintele acestea repetate......

—CE?! E o prostie! Tata băgați mințile în cap! Ce înseamnă asta? (Antonio)

— Melania? Aștept răspuns!( Tata)

— CARE NAIBA RĂSPUNS! Știți cine e Marko? E UN CURVAR și mai mult de atât RIDICĂ MÂNA LA FEMEI. VĂ GÂNDIȚI LA CE SPUNETI? (Antonio)

— Melania, mult mai am să aștept?

— Eu....nu mai pot să îmi țin lacrimile.

Ce să fac? Marko mă va omorâ în bătăi, Antonio.....nu știu nimic de el. Da am fost îndrăgostiți în copilărie dar....nu mai suntem copii.

— Antonio.....spun eu și dau drumul lacrimilor.

— Ideal, pregătiți-vă pentru nuntă. (Donato Kasanno)

Când aude asta Antonio aruncă paharul în perete, se spre că nu numai Marko e agresiv.....pregătește Melania......viața ta va fi iad..... Părinții pleacă iar eu văd jos și plâng fără a scoate un sunet.

Perspectiva lui Antonio

O văd plângând și tremurând după ce am dat cu paharul în perete. O dată cum se închide ușa ea cade jos. Ce se petrece cu îngerul ăsta?

— De ce plângi? Oare sunt eu așa de rău?

Dau să mă apropii de ea cea ce nu mi se primește din motivul că dă cu spatele în canapea și în ochii ei văd o frică nebună. Oare ce a făcut idiotul de Marko cu ea?

— Liniștit, ce ai micuț-o? De ce ești așa speriată?

— Dacă vrei lovește, dar....te rog nu în coaste și spate.....

Când aud asta rămâne portret, ce a făcut din ea? Ce au făcut din ea? Cum sa o lovesc eu, ea ce e un animal sau un echipament de antrenament? Deja înțeleg că nu e tot asta cum credeam, vă chiar și mai rău.

— Liniștește-te, nu plânge că nu am de gând să te abuzez. Poate sunt eu un monstru dar nu îmi voi permite să te lovesc. Te duc acum în camera ta, pentru că deja înțeleg că vei trăi aici. Și dacă dorești îmi povestești tot.

Nu aștept răspunsul ei și o iau în brațe stil mireasă ducând-o în dormitorul ei. E atât de slabă încât am impresia că o să îi rup ceva. Însă nu îmi place că a scâncit când am pus mâna pe spatele ei. Nu e în regulă ceva.

— Ce ți-a făcut și cine? Nu are sens să minți, mai bine spune.

— M....Marko, Marko asta face.....

— Ce anume?

Înțeleg că nu o sa îmi sună, mi se pare mie sau să este deja bolnavă psihic. O cuprind și o culc în pat. Simt cum micuța tremură. Nu am planificat așa devreme să mă căsătoresc dar doar pentru a o salva de la moarte și și ipocritul de taicăsu o să mă căsătoresc cu ea. Trebuie să îl sun pe Domenico, îmi fac griji pentru Antonia.
La naiba Domenico nu răspunde.

Sei La Mia PrincipessaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum