Inapoi la viața

Capitolul 3

Adan
   N-am dat pe la orele se spaniola toată săptămâna. Încă ma înfuria gândul ca fac echipa cu dobitocul și tipa noua.
   In sfârșit e vineri și mai sunt doar doua ore pana sunt liber. Am planuri mari pentru seara asta. Un tip din ultimul an organizează un party la vila lui și evident ca am fost invitat. O sa-i iau cu mine și pe Torres și alți câțiva tipi din clasa dar momentan trebuie sa discut despre proiect cu partenera mea.
Se suna de pauza asa ca ma ridic din banca și ma pun in locul Camilei care a ieșit din clasa. Tipa noua tresare ușor când ma așez și o ating pe umăr.
- Cum facem cu proiectul partenero? in timp ce o întreb ii arunc un zâmbet fals care a ajuns sa fie singurul zâmbet pe care sunt in stare sa-l arat.
- Eu și Flo ne gândeam sa ne întâlnim intr-o zi toți la biblioteca pentru a discuta ce și cum. Îmi Răspunde dar nu se uita in ochii mei ci se uita in orice alta parte.
- Eu și Flo, ii spun tărăgănat, n-o sa lucram împreuna la vreun proiect. Vreodata. O sa discuți cu mine ce și cum după ii vei împărtăși și lui. Rămâi după ore sa discutam.
Camila se întoarce in clasa asa ca ma ridic și nu mai adaug nimic. E clar ca o sa execute acest ordin pe care i l-am dat. Pare suficient de supusa și se slaba încât sa fac tot ce vreau eu din ea.

Elissa
Nu pot sa cred ca Adan a îndrăznit sa-mi ordone și sa plece fără sa asculte ce am de zis. Cine naiba se crede? Cum pot fetele sa roiasca in jurul unui tip care se crede miezul pământului?
In pofida modului in care mi-a spus sa raman după ore, îl ascult. Pentru ca nu stiu când altcândva pot discuta cu el. Nu-mi place ca Flores nu poate participa la aceasta discuție dar e mai bine decât nimic.
Clopoțelul suna pentru a ne anunța ca s-a terminat și ultima ora pe ziua de azi și pe săptămâna asta. Îmi iau ghezdanul și aștept ca Adan sa se ridice și el. Nu o face.
Sta acolo și ma privește in timp ce toți colegii noștri părăsesc clasa inafara de colegul lui de banca, Torres. Se pare ca n-au plecat toți pentru ca Flo se apropie de mine și-mi șoptește la ureche:
- Sa ai un Weekend frumos El. După care îmi da un sărut pe obraz și pleacă, fără sa aștepte un răspuns din partea mea. Sunt hotărâtă sa-i trimit mai târziu un mesaj despre chestia asta.
Ma întorc spre Adan care s-a ridicat in sfârșit. Își ia rămas bun de la prietenul lui și începe sa ma împingă spre usa. Drumul spre biblioteca e stânjenitor de tăcut. Simt ca dacă nu încerc sa umplu tăcerea asta o sa explodez dar habar n-am ce as putea spune.
Imi întorc capul spre el și îl privesc. Maxilarul lui puternic e destul de încordat -bănuiesc ca e din cauza lui Flores. Ochii ii sunt fixați înainte iar mâinile și le tine băgate in hanoracul de un verde închis cu emblema scolii. Am început sa observ ca oamenii bogați sunt mai snobi decât îmi închipuiam când m-am mutat aici, acum o săptămâna. Nu toți sunt bogați și se deosebesc ușor de ceilalți.
Totul la Adan urla a bani de la încălțămintea care sunt convinsă ca e din cea mai noua colecție a nu stiu ce firma pana la parul lui perfect. Ma întreb dacă e aspru sau moale. Ma întreb cum ar reacționa dacă i-as bagă mâna in par pentru a vedea. Probabil m-ar considera o nebuna și nu l-as învinui.
Dintr-odată se oprește și se uita la mine. Privesc in jur dar nu am ajuns încă la biblioteca.
- Poți sa nu te mai holbezi la mine ca la felul paișpe? îmi arunca o încrengătura crâncenă. Probabil nici lui nu-i place sa fie privit, exact ca mine, pentu ca nu ma uitam atât de insistent la el pe cât insinuează.
- Încerc sa aflu ceva despre tine doar privindu-te și nu exagera.
- De ce?
- Pentru ca exagerezi și nu ma uitam la tine chiar asa nu ești.....
- Ma refeream de ce vrei sa afli lucruri despre mine, mârâie el enervat.
Încercarea mea de a face o gluma nu a fost de folos. Acum ma simt prost ca l-am enervat asa dar totusi simt ca o merita.
- Pentu ca vom lucra împreuna la un proiect și suntem colegi și asa mi se pare normal sa ne cunoaștem între noi, spun ridicând din umeri.
Ma spintecă cu privirea lui de gheata care îmi da fiori pe șira spinării.
- Eu nu vreau sa aflu nimic despre tine. Și nici tu n-ar trebui, spune in timp ce-și ia privirea de la mine și începe sa meargă mai repede de data asta spre biblioteca iar eu îl urmez aproape alergând.
Ma simt confuza. Tipul asta are ceva ce ma atrage in cel mai teribil mod posibil dar la cât de arogant și sec ar trebui sa vreau sa fug in direcția opusa, mâncând pământul.
Ajungem la biblioteca iar el tine usa pentru mine apoi intra in urma mea fără a păstra o minima distanță între noi, ceea ce nu mi se pare sufocant.
Telefonul îmi bâzâie și îl scot iute din buzunar. E un mesaj de la Flores.
Flores: Hei!
Flores: Ești liberă diseară?
Vrea sa ma invite in oraș? Ar fi prima mea întâlnire și chiar nu am niciun plan...
Dvs: Hei! Da, sunt liberă.
Dvs: La ce te-ai gândit?
Adan îmi smulge telefonul din mâna și se uita la mesajele pe care le-am primit și pufneste amuzat.
- N-ar trebui sa-ti petreci timpul cu tipul asta.
- Stiu ca nu îl suporti dar mie mi se pare amabil...
- Amabil pe naiba sa-l ia. Ma apuca de încheietura mâinii și ma trage după el intr-un separeu special amenajat pentru studiu.
- Da-mi telefonul inapoi, ii cer pe un ton poruncitor.
- Nu pana nu terminam ce avem de discutat. Dobitocul mai poate aștepta.
- Da-mi. Telefonul. Inapoi. Acum! deja m-a umplut de nervi. Cine naiba se crede sa-mi ia telefonul și sa-mi citească mesajele. Deja întrece măsura. Am limitele mele dar faptul ca telefonul meu e in mâinile lui le depășește.
Nu sunt o persoana secretoasa. Nu trimit mesaje vulgare, nu bârfesc, nu trimit nuduri, nu primesc nuduri și nu fac nici sex prin mesaje. Nu fac deloc sex! Deja încep sa deviez de la subiect..
- Ti-am zis ca nu-l vezi pana nu terminat ce avem de vorbit. Ma ridic de pe scaun și ma aplec spre el pentru a i-l lua din mâna dar se ridica și el și rânjește.
Ridica mâna in aer iar eu cu înălțimea mea de 1,62 nu am cum efectiv sa ajung la el. Știe și el asta și rânjește ca un dobitoc uitându-se in jos la mine care tot trag de el. Facem contact vizuala, ceea ce eu evit cât mai mult posibil, și renunț la lupta asta pentru telefon. Mi-l va da când terminam ce avem de făcut.
- Ok! Deci sa începem. Ma gândeam....
Discuția a continuat cu un singur mic conflict dar in rest pare ca ne-am descurcat structurale ce naiba o sa scriem fiecare și cum o sa le legam între ele. Mai rămâne sa discut cu Flores.
Ma ridic in picioare și aștept răbdătoare sa-mi înapoieze telefonul. Timpul petrecut cu el m-a făcut sa ma simt bine și rău in același timp. Când se concentrează pe ceva e foarte drăguț și devotat și din acel motiv am terminat schema atât de repede. Nu seamănă deloc cu descrierea pe care i-a făcut-o Flores. Din discuția aia am dedus ca nu o sa se ocupe de nimic iar proiectul va fi făcut doar de mine și el, dar m-a surprins plăcut. E un om foarte implicat.
Arunca o privire la ecranul telefonului meu care iar s-a aprins dar nu poate vedea ce mesaj am primit pentru ca asa am setat telefonul. Zâmbesc in sinea mea dar la exterior par foarte serioasă.
- Mi-a făcut neplacere sa fac afaceri cu tine, tipa noua! o spune surâzând însemnând ca doar glumește cu mine. Ceea ce e nou.
- Poți sa-mi spui Elissa. Nu-i spun sa-mi spună El pentru ca nu vreau sa fim atât de apropiați si stiu ca nici el nu vrea asta.
El doar încuviințează și-mi întinde telefonul. Își ia rămas bun cu o înclinare a capului și ma lasă singura in biblioteca. Îmi întorc privirea la telefon sa văd ce mesaje am mai primit.
Flores: Diseară e o petrecere la care mi-ar plăcea sa te invit.
Flores: Sau dacă nu vrei sa mergi la petrecere putem iesi sa ne plimbam in afara scolii.
Flores: Mai ești??
Ma simt puțin prost ca nu i-am putut Răspunde dar dau toată vina pe Adan. Ma grăbesc sa-i scriu inapoi.
Dvs: Hmm
Dvs: Ar fi distractivă o petrecere.
Dvs: Cine mai vine?
Nu trebuie sa aștept prea mult pentru răspuns.
Flores: Pai probabil unii colegi și cei din ultimul an. O poți invita și pe Camia.
Ma grabesc sa-i dau mesaj Camilei dar cineva își drege glasul zgomotos in spatele meu, asa ca ma întorc sa văd cine este.
Nu o cunosc. Nu am văzut-o niciodată in viața mea. Dar ea ma privește de parca m-ar cunoaște ceea ce pare dubios.
- Eu sunt Malia.. șovăie ușor când îmi vede expresia. Telefonul îmi bâzâie in mâna dar nu ma pot concentra decât la aceasta fata. Și ar fi și nepoliticos sa o las asa in aer.
- Eu sunt Elissa.
- Stiu cine ești. Voiam sa te avertizez. Stai departe de Flores.
Ce naiba? E o gluma proasta sau cum? Ma panicasem presupunând ca o sa-mi zică ceva sa ma bulverseze sau orice altceva. Ma ia la misto.
- Și de ce as face asta? ridic ușor dintr-o sprânceană și o las sa vada ca deja m-a enervat.
- Pentru ca e pentru binele tau. Nu-l Cunoști deloc. E bolnav psihic.
Nu prea cred nimic din ce ingaima ea aici, as ca nu zic nimic și o ascult mai departe.
- El... ei bine are... vreau sa zic... era cât pe ce sa ma omoare ultima data când am stat singura cu el intr-o încăpere. Am văzut ca sunteți apropiați la ore și in pauze și m-am gândit sa te avertizez. Aparent ești noua lui obsesie.
Se îndepărtează. Mi-a aruncat in fata chestia asta și a plecat! La dracu! Nu-l stiu pe Flo decât de câteva zile dar pare in toate facultățile mintale dar oricum o sa fiu mai atenta la gesturile lui.
Încep sa-i scriu un mesaj Camilei și in același timp ea începe sa ma sune.
- Elllllllll ce părere ai sa mergem in seara asta la o petrecere?
- Asta voiam sa-ti propun și eu tie! M-a invitat Flores și a zis sa te chem și pe tine. E petrecerea unui tip din ultimul an.
- Oh. Perfect! Hai sa mergem sa mâncam și după sa ne pregătim de petrecereee!
Îmi Închide telefonul in nas dar nu m am suparat deloc pe ea. Verific sa văd dacă mai am și alte mesaje și văd ca unul e de la Flores si unul de la un număr necunoscut.
Flores: Ne vedem la ora 20:00😘
Ii răspund cu un simplu like. Trebuie sa-i reamintesc câteodată ca suntem doar prieteni și degeaba îmi face avansuri. E un tip frumos, Atletic și inteligent dar pur și simplu nu ma atrage. Deschid mesajul de la numărul necunoscut.
Necunoscut: Ne vedem diseară😉