Iubire Adevărată

18~Îi voi face să sufere!~

NICOLLE

Ajung destul de rapid inapoi in clasa,inainte sa intre profesorul cu un minut,ceea ce ma scutise de dat explicatii lui Sindy,chiar daca nu merita sa o bag in seama,abia sa-i mai dau si vreo explicatie.

Pe parcursul orei nu am fost atenta nici macar 1 minut la ceea ce preda profesorul.N-am putut sa ma gandesc decat la cei voi face dupa aceasta ultima ora.Sunt obligata sa merg in acea sala nenorocita unde va fi si el!Dar nu am ce sa fac...asa ca ma voi duce si bineinteles ca ma voi preface ca el nu exista.Asa am vorbit,nu?Ei bine,se pare ca lui ii iese de minune...

Trece si ultima ora din program,si uite-ma in fata salii 3B.Stau nemiscata si ma holbez la usa.Sa intru sau sa fug?Imediat cum imi pun intrebarea,cineva apare din spatele meu,deschizand usa cu putere.Acel cineva era chiar Thomas Owen...Stai putin,cine e Thomas Owen?Trebuie neaparat sa lucrez la asta...

Intru si eu,iar in sala nu era doar Thomas.Erau inca vreo 10 persoane,printre care si Nadine si Matt.Cum ma vede,Nadine vine in graba spre mine.

-Nicolle!Si tu participi la proiectul asta?ma intreaba aceasta.

-Ce proiect?Eu m-am intalnit de dimineata cu doamna Anderson si mi-a spus sa ma prezint aici dupa ore.ii explic eu.

-Da,vei vedea!replica Nadine.

-Surioara,nici aici nu scap de tine?ma intreaba Matt,zambind.

Eu doar imi dau ochii peste cap si merg in spate,in ultima banca.

-Cum nici de tine nu scapa omul,de altfel...se vaita Nadine cu privire la Matt.

-De parca ai vrea sa scapi de mine...ii raspunde si acesta.

-E cea mai mare dorinta a mea!zice Nadine in timp ce se aseaza langa mine.

Nu mai sunt atenta la cearta lor,deoarece privirea imi fuge catre Thomas,care era pierdut cu totul...Ma intreb oare la ce s-o gandi atat ce concentrat?De fapt nici nu ma intereseaza!Sau nu ar trebui...Oare de ce m-a sarutat?De 3 ori chiar!Adica...eu una de cate ori l-am vazut astazi,l-am privit.El nu a facut-o deloc!Nu-l intereseaza persoana mea,ok,dar de ce a facut toate chestiile pe care le-a facut pana acum?!

Idioato,nu tu i-ai spus sa stea departe de tine si sa va prefaceti ca nu va cunoasteti?ma cert singura in gand.Adica da,am zis asta,dar pe bune acum!Cand m-a ascultat el vreodata?Nu ma asteptam sa o faca...sau poate speram sa nu o faca?Oricum,singura persoana care isi incalca propriile spuse,sunt eu!De ce nu sunt in stare sa-l dau naibii si sa-mi vad de treaba mea?

-Nicolle!Esti surda?tipa Nadine la mine.

-Nu!ii raspund eu calm.

-Clar!zice ea ironica.Atunci pe ce planeta erai mai devreme?

-Ce s-a intamplat?o intreb eu din nou calma.

-Eu zic ca noi sa ne ocupam in totalitate de decorare.Ce zici?ma intreaba aceasta,iar eu bag o fata tampa,neintelegand la ce se refera.

-Sa decoram ce?intreb eu.

-Cum adica ce sa decoram?Tu chiar nu stii de ce ai fost chemata aici?ma intreaba aceasta incepand chiar sa rada.Eu dau din cap in mod negativ.Trebuie sa ne ocupam de balul de iarna,Nicolle!Pentru asta ai fost chemata aici.

-Sa facem ce?intreb eu si inca cineva la unison.Bineinteles ca ii recunosc vocea,dar prefer sa nu ma intorc spre persoana careia ii apartine.

-Pe bune Thomas?Nici tu nu stiai?Bine,adevarul e ca pe tine nu prea inteleg de ce te-a ales,dar ma rog...ii spune sora sa.

-Ei bine nici nu ma intereseaza!zice acesta si se aude un scârțâit de scaun,semn ca s-a ridicat sa plece,dar din nefericire doamna Anderson impreuna cu directorul Tomson intra pe usa.