Întuneric, frig și mult prea multă liniște
Noapte de toamnă, ce morbidă priveliște
Agitația de vară, din păcate s-a cam dus
Și-a consumat în septembrie ultimul apus
Vremea-i depresivă, dar eu mai ceva ca ea
Iar anotimpul ăsta îmi alimentează starea
Pe stradă, natura, culori frumoase îmbină
Însă în suflet doar non culorile predomină
Sezonul vinului, Bachus iar își intră-n rol
Măcar paharul să fie plin, că sufletul e gol
La fel ca acesta, viața, casa, chiar și patul
Toate par c-au făcut cu singurătatea pactul
Octombrie, liniștit își dă ultima lui suflare
Ia cu el și câteva grade, fără nicio ezitare
Noiembrie e despre noi, doar cu numele
Își face simțită prezența, scoate armele
Lasă, toamnă, căldura ta să mă învăluie
Frigul mă sperie, tristeția mi-o dezvăluie
Mă-nconjoară, la nostalgie mă condamnă
E toamnă-n noi, e și afară, e prea toamnă...
CITEȘTI
Conflict interior
PoetryPe parcursul vieții avem diferite lupte, însă aflăm târziu că cea mai mare luptă o ducem în interiorul nostru, atât în creier, cât și în suflet. Pierdem adesea lupte, sentimentele fiind mult prea puternice. Copleșiți de această frământare interioară...
