Am zis că nu mai scriu trist, cum să mă abțin?
Nu rezolv o problemă, că brusc alte doua vin
Se adună și încep pe interior să te consume
Frustrările te macină când n-ai în conturi sume
Visezi des la bani, dar tot ce aduni sunt datorii
Nervi din orice nimic, ies din tine prin toți porii
Rănești persoanele din jur și nu-ți dai seama
Viitorul este incert, se așterne-n minte teama
Primăvara face totul în jur să prindă iar viață
Dar când te saturi de ea, tu simți doar greață
Chef de viață zero, de o perioadă prea lungă
N-am nicio țintă fixată, dau numai pe lângă
Sunt un haos total, dar unul frumos ambalat
Aspect plăcut, stres și nervi în același palat
Mă complic, arunc vorbe ce dau în jur daună
Anxietatile mă consumă de parcă bag saună
Țara asta te face tanc, îți prezintă iadul din ea
Nu-i loc de îngeri pe aici, ca-i omoară foamea
Ne sfâșiem între noi, suntem fiare dezlănțuite
Legea junglei, scapă cine-n spate n-o să se uite
Sărăcia naște artă, dar naște și multe frustrări
Îți f**e mintea, te trece prin milioane de stări
Unde-i calmul de altădată, unde l-am pierdut?
Diavolul unde-i ascuns, sufletul să i-l fi vândut?
CITEȘTI
Conflict interior
PoetryPe parcursul vieții avem diferite lupte, însă aflăm târziu că cea mai mare luptă o ducem în interiorul nostru, atât în creier, cât și în suflet. Pierdem adesea lupte, sentimentele fiind mult prea puternice. Copleșiți de această frământare interioară...
