Revanșa.

359 9 1
                                    

Simt cum pulsul îmi crește și tot ce vreau e să sparg ceva, cum de a putut să mă mintă? Și de ce Andrei? Am crezut că i s-a dus gândul de la târfa aia din secunda în care a văzut-o cu ăla, dar se pare că nu. Sunt așa de nervoasă pe el și pe tot! O zăresc pe Anne stând cu Petre mai încolo și merg la ei băgându-le telefonul cu filmulețul în față.

— Știați de asta, nu? Și m-ați mințit toată ziua!

Anne se ridică și încearcă să mă calmeze, dar îi dau mâna la o parte de pe mine.

— Nu, nu mă atinge. El v-a pus să mințiți sau v-ați aliat toți împotriva mea?

Anne se uită speriată la Petre, după spune:

— Uite, Ecaterina, Sebi a băut mult în seara aia și Andrei a aprins scânteia, iar Sebi n-a rezistat.

Râd nervos și îmi pun mâna pe frunte.

— Dar de ce el? Pentru că a văzut-o pe Angelina și a devenit gelos? Nu, nu pot să cred asta.

Mă întorc cu spatele la ei și iau câteva guri de aer, însă în zadar. Aud de pe scenă vocea lui Sebi: "Am onoarea să-l chem în scenă pe Bogdan de la Ploiești!"
Bogdan trece prin spatele meu și urcă pe scenă.

— La dracu, plec de aici, îmi iau geanta și ies din backstage.

O lacrimă îmi curge pe obraz și ies prin spatele cortului, loc rezervat pentru artisti, astfel nu e lume.

Când însfârșit ies din zona festivalului încep să plâng în hohote. Nu-mi vine să cred că Sebi încă are sentimente pentru Angelina, la naiba o urăsc așa de mult!

În drum spre hotel aud din spatele meu o voce mult prea cunoscută. Andrei.

— De ce plângi, prințesă?

Oftez și mă întorc cu fața la el. Merg spre el și îi dau o palmă. Aveam nevoie de asta.

— La naiba cu tine!

El se uită în ochii mei fără expresie pentru 2 secunde, apoi îmi strânge încheieturile. Încep să mă zbat, iar el reușește să mă întoarcă cu spatele la el.

— Crezi că iubițelul tău va scăpa așa ușor după ce mi-a învinețit spatele, huh? îmi șoptește amenințător la ureche, iar eu încerc să-l lovesc cu cotul, dar nu reușesc.

— Dacă nu mă pot răzbuna pe el, am să mă răzbun pe tine, iubițica lui sensibilă.

Când încerc să țip după ajutor îmi pune mâna la gură și mă ia pe sus. Mă pune în mașina lui și mă leaga la gură, la mâini și la picioare.

Lacrimile îmi curg, iar rimelul meu e peste tot pe fața mea, pot să văd asta în oglina retrovizoare.

Ei doi😩Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum