Acel moment când părinții tăi se hotărăsc să îți pună "cât de adorabil" erai pe vremea când arătai precum un sac minuscul de şuncă aka pătră-salam/kaizer. Sau atunci când îi intrebi tu.
*eu ducându-ma la mama cu scopul de a afla mai multe despre copilăria mea handicapată*
Eu: Mamă, ce făceam eu când eram mică?
Mama: Multe.
Eu: Şi anume?
Mama: Hmm...păi pot să îți spun că tu n-ai prea fost normală.
Eu: Umm...de ce?
Mama: Mergeai pe fund în loc să mergi ca un copil normal.
Eu aka copilul anormal: Cuum?
Mama: Adică te târai pe popou ca să te deplasezi.*freacă, freacă*
Eu: Iooi, doamnie.
Mama: ...Continuarea în capitolul următor because I'm the devil. 666 ILLUMINATI 4 EVER
CITEȘTI
Amintiri din copilărie
RandomNu, nu sunt cele scrise de Ion Creangă. Nu sunt aşa nebună încât să vă umplu capul cu ele şi aici. Invățați destul despre acelea la şcoală. Sunt, deci, amintirile copilăriei mele fascinante. Nu că acum aş fi adult, dar să zicem că la vârsta de 14 an...