•♤Singura șansă ♤• ¿>Tokyo revengers x y/n <¿

Cap 3

Sclipirea lor mi-a rămas în minte

Vorba , cum că o fată a jucat fotbal , s-a răspândit prin tot liceul (îi voi spune liceu de acum) Toți se comportau drăguț cu mine , dar chiar și așa , prefer să îi evit. Mereu simțeam o aură întunecată de la ei , dar normal că nu de la toți. După ore trebuie să merg cu Bia la un dojo de karate. Cică acolo mă va putea învăța să mă bat , fără a mai avea de suferit farfuriile ei.(😅)

Am descoperit un lucru extrem de ciudat. Acela fiind că pot vindeca rănile oamenilor ori cât de grave ar fi ele , iar un plus ar fi că pot capta acea putere de vindecare pentru a fi mai puternică , sau pentru a mă vindeca singură și repede. Am fost încercat un experiment , dureros , dar s-a vindecat repede , în urma unei lumini aurii.

-----

Mă plimb pe hol, încercând să găsesc sala de sport. Azi era un eveniment mai special, special pentru că primeam și note . Problema era că nimeni nu știa ce vom fi puși să facem.

Ajung în sală și mă duc la clasa mea. Mă pun direct lângă Takemitchi ,care , spre norocul meu , este în clasă cu mine și mai stă și lângă mine. M-am înțeles din prima cu el , cred că e singurul pe care nu îl evit.

T-Iar te-ai rătăcit? (Spune amuzat , dar face liniște când în sală vin profesorii.

Aduc cu ei plăci de lemn și le așează pe două cărămizi. Fetele se despart de băieți și fiecare merge în locul indicat de profesori.

D.s- Bună tuturor! Pentru astăzi vă vom testa puterea, dar nu vă voi pune să ridicați greutăți, ci să spargeți bucățile acestea de lemn. Pentru nota 10 va trebui să spargeți 5 placi cu mâna liberă. Mai jos de cinci, mă voi mai gândi , pentru a nu vă pune note mici. Înțeles!?!!?

Toți-DAA

-*Acum e acum , dă doamne să reușesc. *

Băieții au fost primii . 90% din ei au reușit, dar acum urmam noi.....

Ne punem în fața plăcilor . Primele fete nu au făcut nici o zgârieturi. Acum urma Senju, o recunoscusem după părul alb. Aceasta le sparge cu piciorul , la fel face și yuzuha , iar acum, Dumnezeu cu mila.

Mă îndrept spre plăci , eram extrem de emoționată, mai ales când observ un brunet cu părul lung prin mulțime.

-*Doamne , dacă reușesc să le sparg , am..., îi dau de băut Biancăi!!*

Și așa mă pun , mă concentrez să conduc energia în mână , dar emoțiile erau extrem de mari. Și imediat dau cu mâna de lemn. De spar s-au spart , dar nu voiam să se facă în bucăți așa de mici. Profii șocați .... toți din mulțime șocați..... eu voiam să dispar...Ceva normal. Și doar mi-a spus Bia să nu mă stresez așa tare(🥲).... Îmi ridic capul din pământ , iar în secunda următoare întâlnesc niște ochi căprui cu o sclipire în ei. Rotindumi ochii prin sală , încercând să văd unde ar trebui să mă duc dacă le-am spart , deoarece domnul era încă șocat, mai dau de câțiva ochii familiari și cu o sclipire în ei , dar nici unul nu se compara cu primii.

D.s-Am....poți să mergi lângă perete...(Tușind să își regleze vocea)Continuați și închideți gurile , că imediat vă intră muște.

Fetele continuă să spargă acolo , câteva reușind altele alegându-se cu câteva fracturi.

Bine că Takemichi terminase și puteam sta cu el.

-----

Mergeam spre casă , cu Takemichi și Bia , dar a trebuit să intru într-un magazin , pentru că mă țin de promisiuni.

B- ȘI SĂ IEI ȘI TIMIȘCOREANA!!
I-Bine!!

Magazinul , în mare parte a timpului gol, era invadat de oameni! I-au câteva sticle de ce am găsit, că numai timișcoreana nu era, și mă îndrept spre casă. Coada era imensă (😫) . Dar trebuia să mă pun și să aștept...Norocul/ghinionul , ce o fi , e că am dat peste Chifuyu , care mă salută și se pune în spatele meu, se pare că nu eram singura care sărbătorea.

C-Tu ești y/n, nu?( întreabă cu un zâmbet gingaș pe buze)
-Da , și tu ești??..(întreb nesigură pe mine , încercând să dau impresia că nu îl cunosc)
C-Chifuyu! Matsuno Chifuyu! Sunt din a VIII a A . Ești puternică , prima dată nu aș fi zis la fel(😅)
-Asta a durut(spun cu mâna la inimă, și , într-un fel , jignită)
C-Scuze(😅) Dar totuși, super forță!(👍🏻)
-Mersi! (E greu să vorbesc cu el , deși înainte voiam asta din toată inima, acum , e complicat (🥲))

Între timp ,cât am mai vorbit, coada s-a micșorat. Am plătit, iar ,înainte să ne despărțim, îi dau insta-ul meu. Se pare că avem câteva lucruri în comun .

B-Fă ! Tu îți faci gagiu și nu îmi spui?(Mă întreabă extrem de dezamăgită ,dar și amuzată )
-Nu tu , am vorbit , simplu.(🤷‍♀️)
T-V-am lăsat! (Și se îndepărtează de noi)
B-....Acum că suntem singure , voiam să îți prezint pe cineva....
-Pe cine?(Dă doamne să nu fie Baji , DĂ DOAMNE)
B-Uite! (Îmi face semn spre un stâlp alb)
-Fain stâlp , se ascunde după el?(🤨)
B-Îți bați joc de mine?(spune amuzată) Uitate mai bine (😆)
-....FĂ ! Ești nebună!?!? Cum ai pus hainele astea pe stâlp?!?!
B-Nu tu , ăsta e Hanma , uite (arată spre vârful... stâlpului.....)
-A...e om....
H-Bună și ție(😐)
-B-bună...

Hanma își mută privirea plictisit la Bia și , de nicăieri, îi apare un zâmbet pe față.

-Bă martalogule!! De când îi faci tu ochi dulci lui Bia ,ă???!?!?
B-(😆)
H-Mi-ai văzut fața de acolo de jos? (Mă întreabă plictisit și cu o față pe care orice soacră ar vrea să o pocnească)
-Bă urechilă! Da, tu ,ăla cât o girafă , să te împingă păcatul să te atingi de ea că jar mănânci!! Ai auzit!!?
B-(o pufnește râsul puternic)
H-(zâmbind la Bia) Nu îți fă griji, nimeni nu se v-a atinge de ea nici după ce mor.(O mângâie pe cap drăgăstos)
-Awww(🥺) Atunci casă de piatră și vreau doi nepoți(hihihi)
B-Fă!!(Țipă la mine cu puțin sânge in obraji)
H-(😁😆) Toate la timpul lor. V-am lăsat(ne face cu mâna și pleacă )

Mergem pe drum spre casă , un vânt pornindu-se fix atunci. Abia acum observ clădirile și spațiile verzi pe lângă care treceam , erau superbe. Liniștea asta și frumusețea din natură mă duceau cu gândul la acei ochii.....Nu cred că îi voi uita prea curând....