Cap 4

106 6 18
                                    

Nu îmi doream să te văd și totuși îmi doream nespus de mult...

Că tot trebuia să învăț să mă apăr ,Bia s-a asigurat că voi învăța la cel mai bun Dojo. Și normal că și ea a învățat de aici.

Ne oprim la un Dojo care era destul de departe de casa noastră. Picioarele ne mureau , și cică vom da la liceul militar...(🥲) Slabe șanse , dar nu 0.

După cum mă așteptam,  Dojo-ul aparținea familiei Sano, doar că nu înțeleg un lucru , acum că bunicul Sano e mort , CINE ARE GRIJĂ DE DOJO?!?

-Am....Bia?
B-Hm?(își întoarce privirea spre mine)
-Cine are grijă de Dojo?
B-De Dojo?.. A!! Vei vedea (😆).(Spune cu un rânjet malefic pe față care m-a făcut să tresar)

Înghit în sec , în minte rugându-mă să nu fie Mikey, și înaintez cu pași mici spre intrare . Înăuntru arăta ca un Dojo normal , curat , și spre ușurarea mea , fără fantome. Sinceră să fiu , la cum a zis Bia , mă așteptam să fi înviat morții...(😅)

Dar al naibii să fiu de nu am înghețat când am auzit o voce familiară și totuși moartă. De după colț,  probabil de la baie , venea Shinichiro.

-Bia , ce ...??(Îi șoptesc , iar atunci îi apare pe față un rânjet de ăla șmecherește)
B-Înveți de la cei mai buni , plus , cineva trebuia să aibă grijă de Dojo , nu? Și cine să aibă grijă dacă nu chiar un moștenitor?
-Da cum...??!?(Îi șoptesc când Shinichiro era la o distanță extrem de mică de noi)

Se apropia cu pași , normali , mai normali decât cei cu care sunt eu obișnuită să trec de oameni, și cu un zâmbet superb pe buze. Când ajunge în dreptul nostru se oprește și îmi zâmbește .

S-Ai adus oameni noi Bianca? (Bate pumnul cu ea și își întoarce capul spre mine)
-*Nu mișca , poate pleacă...*(asta era în capul meu  , dar să fim sinceri că nu așa funcționează lucrurile)
S-Și încă pe cineva drăguț (spune cu același zâmbet încrezător)
B-(îi aruncă o privire urâtă ) Dacă ai terminat să filtrezi,  da , am adus oameni noi. Până la urmă trebuia să învețe de la cei mai buni. 
S-Ai dreptate, nu pare să se descurce singură(spune examinândumă din cap până în picioare)
-Te drq...(îi spun încet în timp ce îmi mut privirea intr-o parte bosumflată)
*măcar eu nu mor dacă îmi dă cineva cu o cheie în cap*....
B-Scuză-mă!! (ridică tonul extrem de intrigată) Dar y/n e mai bună și puternică decât tine de un MILIARD de ori!! Atâta tot că nu știe să se bată....
S-Atunci scuză-mă dacă te-am supărat(😅)  Păi să completăm niște acte , să te schimbi și să începi antrenamentul cu antrenorul.(zâmbește și se întoarce pe călcâie spre o cameră, care probabil era biroul lui , cu Bia după el)

-----

Totul bine și frumos, eram pe saltea în  costumul alb și așteptam să vină antrenorul. Când eram în biroul lui Shin am observat că avea multe poze cu Mikey , prietenii lui și Emma de când erau mici, avea și cu părinții lui și sinceră să fiu, semăna bine cu mama lui. Îi vedeam pe Bia și Shin cum vorbeau , iar cum Bia încerca să fie supărată , dar pe față avea alt rânjet  . Atunci,  pe ușă apare Baji . Inima începu să îmi bată mai tare ca niciodată . Se uită la mine apoi merse lângă Shin păstrându-și expresia serioasă și plictisită în același timp. Mă ridic de jos tremurând , nu mă așteptam să îl văd iar. Termină de vorbit și se îndreaptă spre mine. Eram extrem de încordată și fără să fie el aici .

S-Y/N , el e Baji Keisuke , antrenorul tău. Normal , trebuia să ai pe altcineva , dar am auzit că ești puternică , normal.....nu aș fi crezut . (😅)  Dar dacă cea care te-a învățat e Bia atunci trebuie să ai pe cineva mai avansat care să te învețe. ( Termină și își arată dantura într-un zâmbet larg. Avea dantura frumoasă , nu mint,  dar în acel moment îmi venea să îi scot dinții. Probabil nu se observa pe fața mea această dorința , pentru că încercam să nu roșesc și să par normală, dar exteriorul nu e ca interiorul)
-Sigur....(spun timidă)

În spatele lui Baji Bia făcea semne spre el și rânjea, dar când se întorcea cineva la ea se prefăcea că se uită la bec plictisită.

S-Vă las să începeți! (😁)
B-Șo vă las! (✌🏻) (spune făcândumi cu ochiul , iar eu , disperată , îi făceam semne să nu mă lase cu el singură)
BYEEEE(Țipă ieșind pe ușă)

Rămân cu ochii ațintiți spre ușă,   poate se întoarce, sigur nu mă lăsa aici singură ,....pot să renunț?(🥲)
Între timp ochii șatenului erau spre mine, era ciudat să îi simt așa ,  examinândumă .  Offf, nu se mai întoarce. Îmi îndrept capul spre el , cu cât curaj aveam atunci în mine , și facem contact vizual. Îmi pot simți obrajii luându-mi foc , dar mă țin tare. Se uita cu  siperioritate la mine , dar în același timp avea o sclipire în ochi . Nu îmi doream să te văd și totuși îmi doream nespus de mult....

Ba-Y/N , nu?
-(dau din cap afirmativ)
Ba- Azi vorbim,  de mâine te antrenezi. Și de ce vrei să înveți să te lupți dacă ai o forță atât de mare? (se pune pe jos și îmi face semn să mă pun și eu)
-(fac la fel , încercând să păstrez o distanță față de el) Nu văd rostul  puterii dacă nu știu să mă lupt corp la corp .(spun încet )
Ba-(surâde și își ridică o sprânceană) Interesant. Voiam să te întreb,  nu ți-ar place să faci parte dintr-o bandă?
-(mă uit într-o parte , oare e ceea ce cred eu? ) Sigur(îi spun cu un zâmbet timid pe față)
Ba-(îmi zâmbește înapoi ) Super , atunci diseară vin după tine , pe la 21:00 să fi gata.
- .....(rămân mască și în același timp zâmbind. Își bate joc de mine ? )

Se ridică de jos iar eu îl urmez.

Ba-E abia 19:27. Aș putea să îți arăt niște mișcări,  ce zici?
-sigur.....
Ba- Bine atunci ! Vin imediat .

-----

A fost bine. A trebuit să lovesc un sac de box și am reușit să îmi mai perfecționez loviturile. Era 20:00 când ajung aproape de casă , mai exact,  la un magazin distanță, când o văd pe Bia cum îl doboară pe Pah-chin. În spatele lui era Draken ,iar în spatele lui Bia era Hanma care o ținea. Nu știu ce s-a întâmplat , dar la ce față avea Pah-chin , era clar că Bia îi dăduse un pumn din fundul grădinii. Draken pleacă cu Pah-chin , iar eu rămân cu Bia și Hanma.

-Ce s-a întâmplat? ( întreb cu îngrijorare în glas)
B-S-a luat la harță cu Hanam și când mă bag să îi despart , prinde tupeu și începe să mă înjure.  E, până acolo i-a fost , i-am dat un pumn de i-a sărit borșu pe nas. Da unde se crede?(spune enervată și mai avea puțin și se ducea după el)
H-Nu îți fă griji că de acum îți știe de frică (😆) (primește un mesaj ) Te las , pa ! (Spune și atunci își sărută degetul și îl atinge de fruntea Biancăi)
B-Pa! (Spune cu un roz drăguț în obraji)
-(😏)
B-Nu te mai uita așa la mine și zi ce ați făcut după ce am plecat!

Pe drum spre casă i-am povestit tot , iar ea mi-a povestit , mai pe larg, cum l-a lovit. Bietul(🥲)

----------

Ora 20:55......


•♤Singura șansă ♤• ¿>Tokyo revengers x y/n <¿Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum